Leul cade tot mai mult în faţa euro; ce estimează analiştii

Leul a traversat, în ultimele zile, un episod de depreciere accentuată faţă de euro, cursul atingând niveluri record. Banca Naţională a României a afişat ieri un curs de 5,3051 lei/euro, uşor sub maximul istoric de 5,3527 lei/euro înregistrat în ziua precedentă. Pe piaţa valutară, însă, presiunile asupra monedei naţionale au continuat, perechea EUR/RON fiind cotată în jurul orei 15:00 la 5,354 lei pentru un euro, peste precedentul record, potrivit datelor Investing.com.

La 1 octombrie, moneda naţională a înregistrat cea mai amplă depreciere într-o singură zi de la căderea guvernului, în luna mai. Mişcarea a venit la o zi după ce Cabinetul propus de Siegfried Mureşan nu a obţinut votul de învestitură al Parlamentului şi în ajunul evaluării ratingului suveran al României de către S&P Global, care a menţinut ţara noastră în categoria recomandată investiţiilor. În plan extern, deprecierea leului se suprapune peste o perioadă de slăbiciune a euro, moneda unică europeană coborând, la rândul său, la minime faţă de dolarul american.

• Aurelian Dochia: ”Un leu mai slab înseamnă o stimulare a exporturilor”

Devalorizarea leului faţă de euro probabil va continua, dar este important că aceasta să se producă treptat, pentru a nu declanşa o criză, consideră analistul economic Aurelian Dochia.

Domnia sa ne-a spus: ”Cred că tendinţa (n.r. de depreciere a monedei naţionale faţă de euro)n-ar trebui să ne mire atât de mult. Mai degrabă, stabilitatea de care a dat dovadă leul de-a lungul timpului a fost ciudată şi anormală. Pentru că, totuşi, între România şi Uniunea Europeană, între leu şi moneda euro, diferenţialele de dobândă şi de inflaţie au fost foarte mari. Totuşi, în ciuda acestei inflaţii mult mai mari în România decât în zona euro, leul se păstra stabil faţă de euro. În general, când într-o ţară există inflaţie mare, moneda respectivă ar trebui să se deprecieze faţă de moneda de comparaţie. La noi, moneda a fost ciudat de stabilă, în primul rând datorită unor factori externi, şi nu a intervenţiei Băncii Naţionale, care nici nu avea cum să ţină leul stabil pe o perioadă atât de lungă, neavând instrumentele necesare.

Dar am avut intrări independente de capital care au dus la întărirea leului, dincolo de alţi factori. Acum asistăm la o corecţie, care compensează stabilitatea neobişnuită de ani de zile, dar cred că există şi aspecte pozitive ale acestei mişcări”.

Aurelian Dochia a adăugat: ”Un leu mai slab înseamnă o stimulare a exporturilor. Noi avem o balanţă comercială deficitară de foarte mulţi ani, lucru legat şi de stabilitatea leului faţă de euro. O firmă care exportă în Uniunea Europeană are costurile de producţie în lei şi obţine veniturile în euro. Până acum schimba euro la un curs de aproximativ 5 lei, ceea ce nu îi mai permitea să facă faţă costurilor de producţie în condiţiile în care salariile, energia şi materiile prime au crescut; costurile în lei creşteau, dar veniturile obţinute în euro erau constante. Evident că situaţia crea dificultăţi pentru un asemenea producător. Acum, cu un leu devalorizat, el începe să obţină mai mulţi lei pentru euro încasaţi şi cred că această mişcare poate să stimuleze exporturile şi să corecteze puţin balanţa comercială”.

Evident că deprecierea leului are impact asupra importurilor, a mai punctat analistul, deoarece preţurile bunurilor importate transformate în lei vor creşte şi vor pune presiune pe inflaţie, care deja este greu de ţinut sub control. ”Banca Naţională va avea dificultăţi în a menţine inflaţia sub control până la sfârşitul anului. Dacă inflaţia rămâne ridicată, nu putem spera ca dobânzile să scadă pe piaţa internă, iar cu dobânzi ridicate multe proiecte de investiţii nu vor putea fi realizate”, ne-a spus Aurelian Dochia.

• ”Riscul mare este ca devalorizarea leului să aibă loc brusc”, consideră analistul economic

O depreciere bruscă a leului ar putea crea dificultăţi majore pentru agenţii economici şi ar putea genera presiuni asupra sistemului bancar, consideră Aurelian Dochia.

”Mă aştept ca devalorizarea leului să continue, fiindcă există raţiuni pentru a continua în această direcţie. Cel mai important este ca devalorizarea să se producă treptat, pentru a nu declanşa o criză în mai multe sectoare ale economiei şi mai ales în sectorul financiar-bancar”, spune analistul.

În opinia sa, riscul mare este ca devalorizarea leului să aibă loc brusc sau cu

o viteză foarte mare. ”În asemenea condiţii, majoritatea agenţilor economici se vor confrunta cu mari dificultăţi şi s-ar putea să ne confruntăm cu o criză generalizată, inclusiv o criză a datoriilor, presiuni asupra sistemului bancar şi multe alte probleme pe care le-am cunoscut în criza anterioară din 2009-2010. Dacă îmi amintesc bine, atunci leul a trecut, într-o perioadă de câteva luni de zile, de la 3,60 la 4 (n.r. lei pentru un euro), apoi a trecut la 4,20 şi aşa mai departe, iar şocul a fost foarte puternic. Evident că nu vrem să repetăm o asemenea situaţie”, a conchis analistul economic.

• Adrian Codirlaşu, CFA: ”Cred că pasul de depreciere va fi de circa 10-15 bani pe an; factorii ţin de inflaţia mai mare din România faţă de cea din zona euro”

CFA România anticipează o depreciere graduală a leului în 2027, pe fondul diferenţialului de inflaţie faţă de zona euro şi al deficitelor ridicate. Pentru finalul anului viitor, scenariul de bază indică un curs de 5,40-5,50 lei/euro, potrivit raportului ”FY 2027 Macroeconomic Outlook”, publicat în această lună de CFA Society Romania.

”Cred că vom merge cu acest pas de depreciere de circa 10 - 15 bani pe an. Asta reiese şi din proiecţia noastră. Factorii ţin de inflaţia mai mare din România faţă de cea din zona euro. Cursul se depreciază cu acest diferenţial de inflaţie. O perioadă a fost utilizată ancora antiinflaţionistă, între 2022 şi 2024, după care vedem că a reînceput deprecierea, cumva în ritm cu acest diferenţial. Vorbim despre acest lucru şi de cursul real. Această depreciere era de aşteptat, pentru că, în termeni reali, leul de fapt s-a apreciat. Cumva, acum merge înapoi către fundamente”, ne-a spus Adrian Codirlaşu, preşedintele CFA România.

Întrebat dacă factorul politic joacă un rol în perspectiva de depreciere a monedei naţionale, analistul CFA ne-a spus: ”Fundamentele indică o anumită valoare; se va merge, încet, încet, către acea valoare, indiferent dacă pe parcurs apar factori politici sau de altă natură. (Aceasta este tendinţa, n.r.) restul reprezintă volatilitatea aferentă sentimentului de moment din piaţă”.

• Ciprian Dascălu: ”Estimăm că efectul de transmisie al cursului de schimb asupra inflaţiei este de 0,3 puncte procentuale”

BNR pare să acorde o pondere mai mare stabilităţii ratelor dobânzilor decât stabilităţii cursului de schimb, a scris Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, într-un comentariu publicat ieri pe site-ul Erste Bank, proprietarul BCR.

”Ne aşteptăm ca rata dobânzii-cheie să rămână la 6,50% cel puţin până în mai 2027, întrucât inflaţia de bază se menţine persistentă şi, potrivit prognozelor, ar urma să revină în intervalul-ţintă al BNR abia în trimestrul al patrulea din 2027”, a scris economistul, în condiţiile în care astăzi are loc şedinţa de politică monetară a BNR.

Economistul şef al BCR a adăugat: ”În acelaşi timp, pieţele anticipează în prezent că principalele bănci centrale vor continua să majoreze dobânzile până în aprilie 2027. În România, majorarea dobânzilor pare puţin probabilă într-o economie care funcţionează cu un deficit de cerere pronunţat”.

Banca prognozează o inflaţie de 6,4% în dinamică anuală la sfârşitul acestui an, deşi deprecierea recentă a leului şi modificările preţurilor materiilor prime înclină balanţa riscurilor în sens ascendent. ”Acest lucru va conduce probabil la o revizuire a prognozei către aproximativ 6,9% an/an, cu excepţia cazului în care publicarea datelor privind IPC din septembrie va aduce surprize semnificative faţă de estimarea noastră de 6,6% an/an. Traiectoria dezinflaţionistă de anul viitor, cu condiţia menţinerii unei conduite fiscale ferme - care, la rândul său, depinde de stabilitatea politică - ar trebui să permită BNR să relaxeze politica monetară”, a scris Ciprian Dascălu.

În opinia sa, deprecierea recentă a leului va fi probabil menţionată în comunicatul privind decizia de politică monetară, însă mai multe detalii despre modificarea funcţiei de reacţie a BNR ar putea apărea la conferinţa de presă de după şedinţa din noiembrie.

”Comentariile purtătorului de cuvânt al băncii centrale, făcute după creşterea abruptă de joia trecută, au sugerat o schimbare de abordare din partea BNR, care pare să acorde o pondere mai mare stabilităţii ratelor dobânzilor decât stabilităţii cursului de schimb. Banca centrală a reiterat, în linii mari, că regimul de flotare controlată a cursului de schimb nu s-a modificat, ci doar că administrarea cursului a devenit mai puţin strictă. Mesajul este în linie cu declaraţiile guvernatorului BNR din august, potrivit cărora banca centrală dispune de spaţiu pentru o flexibilitate mai mare a cursului de schimb, în timp ce perspectiva EUR/RON depinde de corecţia fiscală şi de stabilitatea politică. Estimăm că efectul de transmisie al cursului de schimb asupra inflaţiei este de 0,3 puncte procentuale. Prin urmare, considerăm că există un spaţiu limitat pentru o depreciere suplimentară a leului”, a scris Ciprian Dascălu.

Tot mâine, Ministerul Finanţelor organizează două licitaţii pe piaţa internă, pentru certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat, în valoare de câte 500 de milioane de lei. Licitaţiile sunt primele organizate după decizia Biroului Permanent Naţional al PSD, care i-a acordat preşedintelui partidului, Sorin Grindeanu, un mandat larg pentru negocierile cu premierul desemnat Luca Niculescu. Rezultatele vor arăta în ce măsură noul context politic se reflectă în cererea băncilor şi în costurile de finanţare ale statului.