Donald Trump, mai periculos decât Vladimir Putin?

Progresiştii din lumea întreagă reacţionează la ultimele declaraţii, considerate incendiare, ale lui Donald Trump, afirmând că America a încăput pe mâinile unui exaltat, ale unui personaj extrem de periculos pentru Statele Unite şi pentru pacea mondială. Dar şi o bună parte a susţinătorilor acestuia încep să-şi pună întrebarea dacă nu cumva au greşit asigurându-i succesul în alegeri. Şi unii, şi alţii îl compară pe Donald Trump cu Vladimir Putin. În ceea ce mă priveşte, sunt mult mai rezervat şi, în cele ce urmează, voi explica de ce.

Ameninţarea lui Donald Trump adresată teroriştilor Hamas cum că va face prăpăd în rândul lor, dacă până la depunerea jurământului, adică până în 20 ianuarie, aceştia nu-i eliberează pe ostatici sau nu le înapoiază israelienilor rămăşiţele trupeşti ale celor decedaţi, nu conţine în sine nimic senzaţional, cu excepţia faptului că Statele Unite s-ar putea implica în mod direct, utilizându-şi forţa militară în Gaza. Ceea ce nu reprezintă o escaladare, ci mai degrabă, prin rezultatul final al operaţiunilor preconizate, o dezescaladare a conflictului. Preşedintele ales al Statelor Unite vrea să pună punct, pornind de aici, conflictului din Orientul Apropiat.

A creat surpriză poziţia lui Donald Trump legată de Canada şi Groenlanda, pe care afirmă că intenţionează să le încorporeze teritoriului Statelor Unite, precum şi ameninţarea cu represalii de natură militară în cazul Panama. În scurt timp, toate guvernele implicate au reacţionat, inclusiv reprezentanţii Comisiei Uniunii Europene, arătându-se surprinşi, indignaţi şi revoltaţi de poziţia extrem de fermă adoptată de viitorul preşedinte al Statelor Unite. Aparent, pe bună dreptate. În opinia mea însă, Donald Trump este în primul şi în primul rând, aşa cum de altfel s-a dovedit şi în primul său mandat, un om de afaceri, un negociator, care îşi joacă interesele, care acum coincid cu interesele Statelor Unite, extrem de ferm şi extrem de dur. Pune presiune, solicită mai mult decât i se cuvine, pentru a-şi atinge obiectivele. Joacă în forţă. Aşa cum de altfel s-a şi autoprezentat în prima sa carte, care a făcut înconjurul lumii.

Cazul Panama. 2% din comerţul mondial trece prin acest canal, construit din fondurile Statelor Unite şi cedat ulterior statului Panama. Interesul Washingtonului este, fireşte, ca mărfurile transportate de navele Statelor Unite să circule nestânjenite prin Canalul Panama. Dar o serie de informaţii, contestate zilele trecute de autorităţile statului Panama, sugerează sau atestă că această cale navigabilă ar fi în prezent gestionată de o companie din China. Poate că nu este aşa. Dar semnalul de alarmă tras de Donald Trump nu este nici fals şi nici în zadar. Guvernul Statelor Unite are indicii temeinice asupra intenţiilor Chinei de a controla această importantă cale navigabilă. Iar Donald Trump reacţionează şi ameninţă, inclusiv cu presiuni militare, în scopul de a preveni o asemenea situaţie. Şi bine face.

Cazul Canada. Preşedintele ales al Statelor Unite insistă ca acest stat extrem de întins ca suprafaţă să devină cel de-al 51-lea stat american. Iar această solicitare este şocantă din două punct de vedere. În urma unor cercetări de piaţă, doar 20 şi ceva la sută dintre cetăţeni canadieni doresc acest lucru şi atunci toată lumea se întreabă pe ce bază face o asemenea cerere Donald Trump. Şi, în al doilea rând, acesta vorbeşte despre creşterea taxării mărfurilor canadiene, în condiţiile în care cea mai mare parte a exportului se duce în Statele Unite şi despre non-taxare, în condiţiile în care Canada devine stat american. Sună a şantaj, nu? Părerea mea e că nu. Părerea mea e că preşedintele ales al Statelor Unite, care a anunţat de multă vreme intenţia de a taxa într-o măsură mai mare toate mărfurile care intră în Statele Unite, cele provenite din China, din Uniunea Europeană sau din alte state, chiar are acest obiectiv. De altfel a şi explicat faptul că în felul acesta, pe de-o parte, intră mai mulţi bani în Trezoreria Statelor Unite, iar pe de altă parte un număr mare de companii, pentru a evita suprataxarea, îşi vor muta pur şi simplu afacerile în Statele Unite, ceea ce ar crea şi locuri de muncă suplimentare. Probabil că Donald Trump nu mizează pe rezultatul unui referendum prin care populaţia să decidă alipirea Canadei la Statele Unite. Dar în mod cert el îi previne pe canadieni, în maniera sa abruptă de a se exprima, asupra faptului că taxele pentru mărfurile acestora vor creşte. Şi ar putea astfel să determine companiile canadiene să acţioneze din timp, organizându-se astfel încât să-şi mute afacerile în Statele Unite.

Cazul Groenlanda. În ceea ce priveşte cea mai mare insulă din lume, plasată între Europa şi Statele Unite, Donald Trump nu ezită să se refere la interesele geostrategice ale Washingtonului. În raport cu Federaţia Rusă. Pe care pretinde că este gata să le protejeze inclusiv militar. Din nou supralicitează. Şi din nou ştie că nu se poate aştepta ca pur şi simplu un teritoriu al Uniunii Europene să devină teritoriu american. Dar face presiuni, pentru că sistemul de apărare al Statelor Unite preconizează dezvoltarea bazei militare, pe care Statele Unite o deţine în Groenlanda, într-o asemenea măsură încât să crească capacitatea militară de apărare a Washingtonului în eventualitatea unei agresiuni declanşată de Federaţia Rusă. Din nou aşadar el creează premisele unei negocieri pe care intenţionează să o facă în forţă.

Ceea ce spune şi face acum Donald Trump este neoficial, pentru că el încă nu şi-a preluat mandatul la Casa Albă şi, evident, după 20 ianuarie, unele dintre aceste declaraţii vor fi mai nuanţate. Cei care se tem că Donald Trump ar putea deveni la fel de periculos şi de agresiv ca şi Vladimir Putin ar trebui să-şi amintească că este singurul preşedinte american care, într-un întreg mandat, nu a declanşat niciun război, ci, dimpotrivă, a pus capăt războiului din Afganistan, şi că retragerea ruşinoasă, transformată într-o debandadă, care a creat numeroase traume, a fost făcută de Joe Biden la începutul mandatului acestuia. Donald Trump nu numai că nu a declanşat niciun război în care să angajeze armata Statelor Unite, dar a pledat întotdeauna în forţă şi convingător pentru crearea condiţiilor de pace şi cooperare în toate zonele aflate în litigiu. Sper că nu mă înşel!