Euronews: 11 ţări membre ale Uniunii Europene cer încetarea vetourilor obstructive asupra politicii externe

Un grup de 11 ţări ale Uniunii Europene şi-a unit forţele pentru a cere încetarea vetourilor „obstructive” care au paralizat acţiunea externă a blocului comunitar în ultimii ani şi au argumentat faptul că principiul cooperării sincere trebuie să aibă prioritate, relatează Euonews.

Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Luxemburg, Olanda, România, Spania şi Suedia au semnat o scrisoare adresată Înaltului Reprezentant Kaja Kallas, potrivit publicaţiei menţionate.

„Cultura consensului a Uniunii este o sursă importantă a legitimităţii sale. Prin urmare, continuăm să depunem eforturi pentru consens oriunde este posibil”, spun ţările şi adaugă: „Dar trebuie să ne asigurăm, de asemenea, că această cultură a consensului încurajează acţiunea comună, în loc să o împiedice - altfel vom avea legitimitate, dar nu şi forţă”, informează sursa citată.

Germania, cel mai mare stat membru, a condus apelurile pentru reforma politicii externe a blocului comunitar: „Acţiunea externă a Uniunii se confruntă cu un peisaj fundamental schimbat, modelat de concurenţa strategică, instabilitatea crescândă şi încercările de a submina ordinea internaţională bazată pe reguli”, scriu semnatarii. „În acest context, capacitatea Uniunii de a-şi apăra valorile şi interesele depinde de posibilitatea acesteia de a-şi mobiliza rapid şi eficient greutatea politică, economică şi diplomatică colectivă”, potrivit publicaţiei.

Conform normelor UE, politica externă este strict guvernată de unanimitate, ceea ce înseamnă că o singură ţară poate, în orice moment, să lege mâinile celorlalte 26 de state membre, iar acest tipar s-a repetat în mod repetat în timpul mandatului de 16 ani al prim-ministrului ungar Viktor Orban, când la începutul acestui an, el a declanşat o criză fără precedent când a blocat brusc un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, din cauza unei dispute fără legătură cu Kievul care implică conducta de petrol Drujba, conform sursei.

Pe baza lecţiilor învăţate, semnatarii stabilesc cinci principii: susţinerea cooperării sincere şi a solidarităţii reciproce, creşterea utilizării abţinerilor constructive în locul vetourilor, abţinerea de a lega deciziile de politică externă de aspecte substanţial fără legătură, explorarea opţiunilor din cadrul tratatelor UE pentru a trece de la unanimitate la majoritate calificată, şi furnizarea de „motive vitale întemeiate” pentru a bloca o astfel de mişcare, potrivit publicaţiei.

„Cadrul legal pentru toate cele cinci principii este deja în vigoare. Depinde exclusiv de noi să le punem în practică şi, astfel, să ne promovăm politica externă”, se arată în scrisoare, informează sursa citată.

Ideea activării aşa-numitei „clauze pasarelă” din Articolul 31 pentru a trece de la votul cu unanimitate la votul cu majoritate calificată a căpătat importanţă în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei, iar trecerea s-ar putea face de la caz la caz, conform sursei.

Susţinătorii spun că acest lucru ar accelera procesul decizional şi ar evita vetourile inutile, în timp ce oponenţii afirmă că ar submina legitimitatea democratică, iar statele membre mici consideră vetoul un instrument util de ultimă instanţă, potrivit publicaţiei.

„Clauza pasarelă” este dificilă, deoarece trecerea de la unanimitate la majoritate calificată ar necesita unanimitate, iar scrisoarea comună solicită consultări semnificative pentru a aborda o potenţială dispută şi a ajunge la un compromis, potrivit sursei citate.

Eforturile de revizuire a politicii externe a UE au câştigat teren după înfrângerea lui Orban, pe care mulţi o văd ca pe o oportunitate nepreţuită ce s-ar putea închide dacă Marine Le Pen câştigă alegerile prezidenţiale franceze de anul viitor, conform sursei.