Euronews: UE pregăteşte reguli mai stricte pentru viitorii membri, iar Muntenegru va fi prima ţară căreia i se aplică noile prevederi

Guvernele Uniunii Europene au început discuţiile privind introducerea unor garanţii mai stricte pentru viitoarele state membre, inclusiv o perioadă de probă de 15 ani şi posibilitatea suspendării dreptului de vot în cazurile grave de încălcare a valorilor europene, astfel Muntenegru, considerat principalul candidat la aderare, ar urma să fie prima ţară căreia i s-ar aplica noile prevederi, relatează Euronews.

Garanţiile au fost propuse de Comisia Europeană în cadrul unei strategii mai ample de pregătire a Uniunii pentru extindere, înaintea discuţiilor, ambasadorilor statelor membre li s-a cerut să analizeze proiectul juridic şi să ofere observaţii privind proporţionalitatea măsurilor, motivele care ar putea declanşa aplicarea acestora şi durata lor, conform sursei.

Statele membre sunt împărţite în privinţa noilor reguli, Grupul „Prietenii Balcanilor de Vest”, din care fac parte Italia şi Austria, a avertizat că garanţiile excesiv de stricte ar putea încetini procesul de extindere, în schimb, ţări precum Olanda şi Franţa susţin mecanisme mai puternice pentru protejarea statului de drept şi prevenirea unor încălcări ale valorilor europene după aderare, potrivit publicaţiei.

Una dintre cele mai importante propuneri ar permite UE să ia măsuri împotriva noilor membri care încalcă grav valorile fundamentale ale Uniunii sau principiul cooperării loiale, în cazurile cele mai grave, ar putea fi suspendate drepturile de vot, durata perioadei de probă, pentru care Comisia a propus un interval de 15 ani, rămâne însă controversată, conform sursei.

Potrivit proiectului, după activarea clauzei de salvgardare, statul vizat ar avea cel puţin două săptămâni pentru a-şi prezenta observaţiile, o propunere a Comisiei ar intra în vigoare în termen de două săptămâni, cu excepţia situaţiei în care o majoritate calificată a statelor membre ar respinge-o sau ar modifica-o, astfel unele guverne au criticat mecanismul, considerând că acordă Comisiei competenţe prea largi, şi au cerut clarificări privind relaţia sa cu articolul 7 din Tratatul UE, care vizează încălcările grave ale valorilor europene, potrivit publicaţiei.

Comisia propune şi monitorizarea candidaţilor între semnarea tratatului de aderare şi intrarea efectivă în Uniune, aceasta ar putea include rapoarte periodice, evaluări reciproce între statele membre şi avertismente timpurii, în cazul în care există dovezi clare că o ţară nu va îndeplini la timp condiţiile de aderare, procesul ar putea fi amânat, modul de adoptare a unei asemenea decizii, inclusiv posibilitatea folosirii majorităţii calificate în locul unanimităţii, nu a fost încă stabilit definitiv, conform sursei.

Pachetul mai cuprinde măsuri menite să prevină blocarea extinderii din cauza disputelor bilaterale dintre statele membre şi ţările candidate, astfel Comisia ia în calcul o declaraţie anexată tratatului de aderare prin care viitorii membri s-ar angaja să nu folosească veto-ul în deciziile privind extinderea pentru a soluţiona astfel de litigii, potrivit publicaţiei.

În domeniul cooperării judiciare şi al aderării la spaţiul Schengen, proiectul prevede garanţii suplimentare privind statul de drept, combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate şi funcţionarea sistemului judiciar. Textul include şi mecanisme pentru gestionarea unor dificultăţi economice grave sau a încălcărilor normelor pieţei interne. Comisia doreşte ca anumite măsuri să poată fi activate pentru o perioadă mai lungă decât cea de trei ani prevăzută în cazul Croaţiei, ultima ţară care a aderat la UE, fără să precizeze deocamdată durata exactă, conform sursei.

Discuţiile tehnice vor continua, iar o nouă reuniune a ambasadorilor este aşteptată în noiembrie, forma finală a garanţiilor va depinde de compromisurile pe care statele membre vor reuşi să le găsească între protejarea valorilor europene şi menţinerea unui proces de extindere funcţional, potrivit publicaţiei.