Factura economică a oraşelor inaccesibile

O investiţie publică îşi pierde o parte din valoare atunci când oamenii cărora le este destinată nu o pot folosi. Pentru o persoană cu dizabilităţi vizuale, un autobuz nou, o staţie modernizată sau un spital renovat pot rămâne greu accesibile dacă lipsesc informaţiile necesare orientării. Consecinţele se pot vedea în cheltuielile unei familii, în posibilitatea de a ajunge la serviciu şi în gradul de utilizare a infrastructurii finanţate din bani publici.

Accesibilitatea urbană merită, din această perspectivă, să intre în calculul eficienţei investiţiilor. Un proiect de modernizare produce mai multă valoare pentru comunitate atunci când permite unui număr mai mare de oameni să folosească în siguranţă şi independent serviciile existente.

Dimensiunea problemei este relevantă economic. Potrivit Eurostat, în 2024, 23,9% dintre persoanele de cel puţin 16 ani din Uniunea Europeană au declarat limitări de lungă durată ale activităţilor obişnuite, cauzate de probleme de sănătate. Indicatorul acoperă diferite tipuri şi grade de limitare, inclusiv dincolo de dizabilităţile vizuale.

Tot Eurostat arată că, în 2025, rata de ocupare a persoanelor cu dizabilităţi din UE a fost cu 24,2 puncte procentuale mai mică decât cea a persoanelor fără dizabilităţi. Acest decalaj are cauze multiple şi nu poate fi atribuit integral barierelor urbane. El oferă însă contextul economic în care trebuie discutată şi posibilitatea de a ajunge efectiv la un loc de muncă.

La nivelul unei familii, costul poate apărea într-o formă foarte concretă. Dacă o persoană are nevoie de însoţire pentru o deplasare pe care ar putea să o facă independent într-un mediu accesibil, programul altcuiva trebuie reorganizat. Pot apărea ore libere de la serviciu, cheltuieli suplimentare cu transportul sau renunţarea la anumite activităţi. Sunt costuri care trebuie luate în considerare când se evaluează beneficiile unei intervenţii.

Pentru mediul de afaceri, aceeaşi problemă priveşte accesul la angajaţi şi clienţi. O ofertă de muncă devine mai greu de acceptat dacă deplasarea zilnică este nesigură sau dependentă de disponibilitatea unui însoţitor. Un serviciu comercial este mai greu de utilizat dacă orientarea până la sediu şi în interiorul acestuia presupune obstacole. Îmbunătăţirea accesului poate lărgi participarea la activitatea economică, iar efectele trebuie urmărite în situaţii concrete.

Din punctul de vedere al administraţiei, întrebarea este câtă utilitate suplimentară poate obţine din infrastructura deja construită. Legătura dintre staţie, trecerea de pietoni şi intrarea într-o instituţie contează pentru folosirea întregii investiţii. O singură porţiune greu de parcurs poate compromite autonomia unei persoane pe tot traseul.

De aceea, evaluarea economică a unui proiect de accesibilizare ar trebui să pornească de la deplasările pe care le face posibile. Un traseu între transportul public şi un spital sau între un cartier şi o zonă cu locuri de muncă oferă un obiectiv clar. Pe această bază pot fi stabilite intervenţiile necesare, costurile şi rezultatele care vor fi verificate împreună cu utilizatorii.

Bugetul trebuie să acopere întreaga perioadă de funcţionare. Preţul de achiziţie al unei soluţii este doar o componentă. Contează instalarea, integrarea cu sistemele existente, instruirea personalului şi mentenanţa. În cazul orientării prin mesaje audio, de exemplu, informaţia trebuie actualizată când se mută un serviciu, se schimbă o intrare sau este modificat un traseu. Fără un responsabil şi resurse pentru aceste operaţiuni, utilitatea investiţiei poate scădea.

Această abordare creează şi oportunităţi pentru companiile de proiectare, tehnologie, integrare şi servicii. Instituţiile au nevoie de soluţii care funcţionează împreună şi pot fi întreţinute. Pentru furnizori, demonstrarea rezultatelor într-un proiect-pilot poate constitui o bază credibilă pentru extindere. Pentru beneficiar, testarea înaintea unei investiţii ample poate reduce riscul de a finanţa o soluţie nepotrivită.

Randamentul unei asemenea investiţii poate fi urmărit prin timpul necesar parcurgerii unui traseu, posibilitatea de deplasare fără însoţitor şi disponibilitatea sistemelor. Eventualele economii trebuie estimate pornind de la aceste rezultate. Consultarea persoanelor cu dizabilităţi şi verificarea soluţiilor în condiţii reale oferă administraţiei informaţiile necesare pentru a decide ce merită extins.

Pregătirea şi finanţarea unor astfel de proiecte vor fi discutate la prima ediţie Smart Communities Forum, organizată de Asociaţia Română pentru Smart City, alături de partenerul principal Grupul Framinor, pe 24 septembrie 2026. Evenimentul va avea loc la Sheraton Bucharest, Sala Iridium, între orele 09:30 şi 14:00, cu accent pe mobilitatea independentă a persoanelor cu dizabilităţi vizuale.

Forumul se adresează administraţiilor, operatorilor publici, organizaţiilor persoanelor cu dizabilităţi şi companiilor implicate în proiecte de accesibilitate. Grupul Framinor va prezenta STEP-HEAR, o soluţie de orientare prin mesaje audio, în cadrul unei demonstraţii practice. Discuţiile vor aborda bugetarea, achiziţia şi costurile de operare.

ARSC urmăreşte continuarea activităţii printr-un ghid practic, un model de diagnostic iniţial şi identificarea instituţiilor interesate de proiecte-pilot, cu obiective, responsabilităţi şi bugete definite. Participarea se face exclusiv pe bază de invitaţie. Reprezentanţii instituţiilor şi companiilor interesate pot solicita accesul pe pagina Smart Communities Forum 2026.