FIHR: România poate transforma turismul într-un motor de creştere economică

Promovarea relevantă şi susţinută pe pieţele externe pentru creşterea turismului de incoming, raportarea digitală, fiscalitatea predictibilă şi adaptată sezonalităţii, organizarea flexibilă a muncii, susţinerea investiţiilor şi coordonarea profesionistă a strategiilor turistice ale destinaţiilor sunt priorităţile strategice susţinute de Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) pentru dezvoltarea turismului în următorii 3-5 ani, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei. Măsurile pot contribui la dezvoltarea destinaţiilor, atragerea mai multor turişti străini şi crearea unor condiţii mai bune pentru păstrarea angajaţilor, cu beneficii pentru dezvoltarea industriei şi creşterea impactului acesteia în PIB, conform comunicatului de presă.

În primele opt luni din 2026, încasările României la categoria „turism-călătorii” din străinătate au ajuns la aproximativ 3,7 miliarde de euro, cu 13,5% peste nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor provizorii ale Băncii Naţionale a României. În schimb, plăţile au însumat aproximativ 6,7 miliarde de euro, rezultând un deficit de aproape 2,98 miliarde de euro, în scădere cu 1,1% faţă de anul anterior, pe care România are nevoie să îl recupereze, informează sursa citată.

Dimensiunea economică şi potenţialul turismului local susţin nevoia unor măsuri concrete, care să contribuie direct la creşterea veniturilor generate de sector. România dispune de resurse turistice valoroase, de investiţii private semnificative şi de antreprenori capabili să dezvolte produse turistice competitive la nivel internaţional. Pentru ca acest potenţial să genereze mai multă valoare în economie, este nevoie de continuitate şi coordonare instituţională, precum şi de politici publice adaptate realităţilor curente ale industriei. Priorităţile FIHR pornesc de la nevoile operatorilor din ospitalitate şi definesc direcţiile de promovare, investiţii şi digitalizare prevăzute în programul de guvernare, conform comunicatului de presă.

„Acţiunile privind promovarea României ca destinaţie turistică, fiscalitatea predictibilă sau organizarea muncii influenţează direct capacitatea operatorilor de a menţine competitivitatea şi atractivitatea ofertelor turistice la nivel regional. De aceea, experienţa operatorilor trebuie să cântărească în elaborarea politicilor pentru turism. Rolul FIHR este să transforme nevoile semnalate de membri în propuneri concrete şi să urmărească parcursul acestora în dialogul cu autorităţile. Susţinem măsuri care să le permită antreprenorilor din turism să planifice pe termen lung, să atragă oaspeţi în mai multe luni ale anului şi să reinvestească în calitatea serviciilor, transformând potenţialul industriei în rezultate economice măsurabile. Turismul nu trebuie privit doar ca un sector care solicită sprijin, ci ca un exportator de servicii, un generator de investiţii, un actor al diplomaţiei economice, un promotor al patrimoniului cultural şi un liant intergeneraţional al comunităţilor, fiind astfel un partener al statului în dezvoltarea economică”, a spus Simona Constantinescu, preşedinte FIHR, potrivit comunicatului de presă.

Promovare continuă şi stimularea turismului de incoming

Turiştii străini au generat numai 18% din înnoptările înregistrate în structurile de cazare din România în perioada ianuarie-august 2026, în creştere cu 10,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Institutului Naţional de Statistică. Durata medie a şederii acestora în structurile de cazare a fost de 2,1 zile. Datele confirmă potenţialul ridicat de dezvoltare a turismului de incoming şi de transformare a veniturilor într-un avantaj competitiv durabil pentru România, conform comunicatului de presă.

Pentru atragerea unui număr mai mare de turişti străini şi creşterea exportului de servicii turistice, FIHR susţine introducerea unor instrumente precum planificarea multianuală a promovării României pe un orizont de 3-5 ani, cu finanţare predictibilă şi o creştere graduală a bugetului către 40-50 de milioane de euro pe an, o primă de incoming pentru atragerea turiştilor străini, campanii digitale pe pieţele prioritare şi participarea strategică la târguri internaţionale. Direcţia promovării multianuale şi creşterea nivelului cantitativ şi calitativ al campaniilor de promovare a destinaţiei turistice România se regăsesc şi în programul de guvernare pentru perioada 2027-2030, deşi creşterea bugetului este condiţionată de spaţiul fiscal, se arată în comunicatul de presă.

În turism, eficienţa promovării depinde de înţelegerea profilului turiştilor, a destinaţiilor pe care le aleg şi a modului în care îşi pregătesc călătoriile, informaţii care pot susţine adaptarea instrumentelor de promovare la tendinţele şi obiceiurile de consum. În primele opt luni din 2026, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini au provenit din Germania (181.400), Italia (148.300) şi Statele Unite (122.400). În luna august, Bucureştiul şi oraşele reşedinţă de judeţ, exclusiv Tulcea, au concentrat 67,2% din sosirile turiştilor străini, în timp ce staţiunile montane au atras 11,4%, iar cele de pe litoral, exclusiv municipiul Constanţa, 2,9%. FIHR consideră necesară desfăşurarea unor campanii online constante, cu mesaje adaptate pieţelor de provenienţă şi ofertelor disponibile în România, de la turism balnear, longevitate şi wellness la experienţe gastronomice, city break-uri şi turism de natură şi aventură, potrivit comunicatului de presă.

În completare, FIHR susţine necesitatea cooperării cu Ministerul Afacerilor Externe pentru actualizarea şi simplificarea procedurilor şi protocoalelor reciproce pentru obţinerea vizelor de călătorie de către turiştii din anumite ţări. Obiectivul este facilitarea accesului turiştilor din ţările pentru care este necesară viza, cu respectarea cadrului european şi, respectiv, a normelor aplicabile în spaţiul Schengen, conform comunicatului de presă.

Coordonarea promovării şi dezvoltării destinaţiilor, cu participarea industriei

România are nevoie de un brand turistic promovat consecvent şi coordonat de o structură profesionistă, cu finanţare susţinută şi obiective măsurabile, iar eficienţa promovării depinde de colaborarea dintre autorităţi şi operatorii turistici. FIHR susţine operaţionalizarea Organizaţiei de Management al Destinaţiei (OMD) la nivel naţional, pe baza unui model de guvernanţă public-privat, cu finanţare multianuală predictibilă şi participarea efectivă a industriei la decizii, potrivit comunicatului de presă.

OMD naţional ar permite coordonarea unei strategii comune şi promovarea consecventă a brandului turistic al României, cu obiective şi acţiuni care să aibă continuitate între schimbările politico-administrative. Campaniile naţionale ar putea fi corelate cu iniţiativele destinaţiilor locale şi cu ofertele operatorilor, adaptate contextului geopolitic, climatic şi economic regional. Evaluarea promovării ar trebui să urmărească rezultate relevante economic, precum sejururile generate, durata şederii şi cheltuielile vizitatorilor. Pentru operatori, această colaborare poate conecta vizibilitatea şi reputaţia destinaţiei cu ofertele disponibile şi cu parteneriatele comerciale necesare atragerii turiştilor, se arată în comunicatul de presă.

Fiscalitate adaptată sezonalităţii şi susţinerea cererii interne

FIHR susţine predictibilitatea fiscală, menţinerea unei cote reduse de TVA pentru serviciile de cazare şi alimentaţie şi stabilitatea nivelului taxelor locale. Aceste condiţii îi ajută pe operatorii locali să pregătească oferte competitive şi să contracteze parteneriate stabile cu operatorii internaţionali. Totodată, un cadru fiscal predictibil încurajează planificarea investiţiilor pe termen lung în modernizarea facilităţilor existente şi dezvoltarea unor noi capacităţi de cazare, potrivit comunicatului de presă.

Pentru unităţile cu activitate sezonieră, FIHR consideră benefică adaptarea impozitării locale a proprietăţilor turistice la perioada de funcţionare. În cazul acestora, veniturile concentrate în cele câteva luni ale sezonului trebuie să acopere, în prezent, cheltuieli şi în lunile în care activitatea turistică este redusă sau chiar inexistentă în extrasezon, conform comunicatului de presă.

FIHR susţine şi îmbunătăţirea mecanismelor de control pentru combaterea evaziunii fiscale şi aplicarea consecventă a unor reguli comparabile pentru operatorii care desfăşoară activităţi similare, indiferent de forma de organizare sau de canalul de comercializare a serviciilor. Obiectivul este crearea unui mediu concurenţial echitabil, în care respectarea obligaţiilor fiscale să fie verificată indiferent de forma de organizare sau de canalul de comercializare a serviciilor, se arată în comunicatul de presă.

Continuarea mecanismului voucherelor de vacanţă după 2026 şi a facilităţilor care încurajează acordarea lor de către angajatorii privaţi poate susţine cererea internă şi accesul la vacanţe, ca instrument complementar promovării şi dezvoltării ofertei turistice, potrivit comunicatului de presă.

Investiţii pentru modernizarea ofertei şi dezvoltarea activităţii în extrasezon

România deţine resurse turistice cu potenţial de valorificare pe tot parcursul anului. Turismul balnear poate deveni un avantaj competitiv, susţinând simultan reducerea sezonalităţii, dezvoltarea staţiunilor şi exportul de servicii, conform comunicatului de presă.

Investiţiile în modernizarea infrastructurii trebuie susţinute prin predictibilitate fiscală şi acces la finanţare. Schemele de finanţare adaptate specificului investiţiilor turistice şi stabilitatea taxelor, inclusiv a celor locale, ar permite operatorilor să planifice proiecte pe termen lung, să modernizeze facilităţile existente şi să dezvolte servicii competitive, potrivit comunicatului de presă.

În domeniul balnear şi de sănătate, Federaţia consideră necesară o colaborare între autorităţile din turism şi sănătate pentru clarificarea procedurilor de acces la tratamente eligibile în România pentru pacienţii asiguraţi în alte state. Dezvoltarea acestor servicii trebuie însoţită de promovare pe pieţele externe şi de parteneriate care să faciliteze comercializarea lor, se arată în comunicatul de presă.

Organizarea flexibilă a muncii şi păstrarea personalului

Turismul are nevoie de mecanisme flexibile, dar predictibile, care să permită adaptarea activităţii la variaţiile sezoniere ale cererii. FIHR propune adaptarea Codului muncii la nevoile de angajare ale industriilor sezoniere, cu măsuri precum introducerea băncii timpului de lucru, digitalizarea pontajului şi contribuţii sociale pentru contractele cu timp parţial proporţionale cu venitul efectiv realizat. De asemenea, Federaţia consideră util şi un mecanism simplificat de tip Kurzarbeit, care să sprijine menţinerea locurilor de muncă în perioadele de reducere temporară a activităţii, potrivit comunicatului de presă.

În condiţiile creşterii costurilor cu personalul, aceste instrumente, aplicate cu respectarea drepturilor angajaţilor, pot ajuta operatorii din turism să păstreze personalul cu experienţă şi să reducă dificultăţile şi costurile recrutării repetate în fiecare sezon. O piaţă a muncii mai flexibilă poate însemna o formalizare mai bună a muncii, mai multă stabilitate pentru angajaţi şi servicii turistice competitive şi de o calitate mai bună, conform comunicatului de presă.

Digitalizarea raportărilor turistice şi reguli echitabile pentru toate formele de cazare

FIHR susţine modernizarea legislaţiei privind circulaţia turiştilor, inclusiv a HG nr. 237/2001 privind normele de acces, evidenţă şi protecţie a turiştilor, prin introducerea unui registru digital unic, cu o fişă electronică de cazare şi transmiterea datelor către instituţiile competente (MEDAT, INS, MAI, MAE, ANAF etc.) printr-un sistem interoperabil. Principiul urmărit este ca operatorii să raporteze digital, o singură dată, informaţiile necesare, pentru a facilita colectarea şi analiza datelor statistice privind circulaţia turistică din România, potrivit comunicatului de presă.

Simplificarea raportării trebuie însoţită de actualizarea legislaţiei şi a metodologiei statistice şi de o evidenţă completă a activităţii de cazare, inclusiv a închirierilor pe termen scurt. Federaţia susţine şi introducerea unui număr unic de înregistrare (NUI) pentru unităţile de cazare oferite prin platforme online, ca parte a cadrului stabilit prin Regulamentul UE 2024/1026, care să permită identificarea furnizorilor şi aplicarea consecventă a obligaţiilor de raportare de către platformele online de distribuţie. Datele despre înnoptări, durata sejurului şi provenienţa turiştilor pot fundamenta alegerea pieţelor de promovare şi deciziile de investiţii, se arată în comunicatul de presă.

De la propuneri la decizii

Federaţia Industriei Hoteliere din România (FIHR) va transmite Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului pachetul integrat de priorităţi de politică publică pentru turism, însoţit de propuneri concrete de implementare şi termene. Cele şase priorităţi formează un program coerent: digitalizarea oferă date pentru decizii fundamentate, fiscalitatea predictibilă şi legislaţia muncii adaptată creează condiţii pentru investiţii şi locuri de muncă, promovarea generează cerere internaţională, iar guvernanţa profesionistă şi dezvoltarea produselor turistice consolidează competitivitatea destinaţiei, potrivit comunicatului de presă.

„Avem o oportunitate să schimbăm modul în care România îşi valorifică turismul, de la măsuri şi reacţii punctuale la politici publice coerente, care stimulează creşterea economică. Succesul nu se va măsura prin numărul strategiilor aprobate, ci prin turiştii suplimentari atraşi, investiţiile realizate, locurile de muncă păstrate şi veniturile generate pentru economia României. FIHR îşi asumă rolul de partener constructiv şi activ al autorităţilor. Este momentul să trecem împreună de la potenţial la rezultate”, subliniază Simona Constantinescu, preşedinte FIHR, conform comunicatului de presă.