FMI face un apel urgent la consolidare fiscală

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a lansat, ieri, un apel urgent către economiile avansate şi alte state pentru reducerea cheltuielilor guvernamentale, diminuarea deficitelor şi scăderea nivelul datoriei, avertizând că amânarea acestor măsuri nu va face decât să îngreuneze aplicarea lor în anii următori, conform Reuters.

Rodrigo Valdes, directorul departamentului pentru Afaceri Fiscale din cadrul FMI, a declarat că randamentele în creştere ale obligaţiunilor suverane amplifică presiunile fiscale într-un moment în care media datoriei publice este pe cale să atingă 100% din Produsul Intern Brut (PIB), cel mai ridicat nivel înregistrat după al Doilea Război Mondial, lăsând ţărilor o marjă de manevră redusă pentru amânări.

”Este o chestiune urgentă şi trebuie acţionat acum, deoarece condiţiile s-au schimbat”, a spus Valdes, subliniind riscurile generate de presiunile inflaţioniste, de nivelurile ridicate ale datoriei globale şi de creşterea randamentelor obligaţiunilor suverane. ”Aşadar, dacă doriţi un mesaj simplu: am accentuat caracterul urgent al apelului nostru”, a precizat Valdes.

Înaintea reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale care au loc săptămâna aceasta la Bangkok, Valdes declarase pentru Reuters că ”rezultatele fiscale din acest an sunt mai slabe decât se anticipa în urmă cu şase luni şi decât cele de acum un an”. Majoritatea ţărilor iau în calcul, în prezent, creşterea cheltuielilor, în loc să adopte măsuri de austeritate, a precizat Valdes.

• Este necesară consolidarea sprijinului politic

Rodrigo Valdes a precizat că provocarea pentru principalele economii avansate, confruntate cu niveluri ridicate ale datoriei, constă în obţinerea sprijinului politic pentru planuri concrete de limitare a costurilor de finanţare pe termen mediu şi de reducere a propagării către restul lumii.

”Cu cât ţările aşteaptă mai mult, cu atât ajustarea devine mai dureroasă”, subliniază FMI într-un articol publicat ieri pe blogul instituţiei. Amânarea ajustărilor ar duce la creşterea poverii dobânzilor şi a vulnerabilităţilor fiscale, restrângând şi mai mult opţiunile de politică economică.

Condiţiile de finanţare pentru multe economii emergente şi în dezvoltare au rămas favorabile, însă această situaţie s-ar putea schimba, a precizat FMI, îndemnând aceste ţări să îşi reducă vulnerabilităţile fiscale şi să îşi consolideze gestionarea datoriei.

Ţările cu venituri mici, unde accesul la finanţare externă era deja mai dificil, trebuie să îşi consolideze sistemele fiscale şi să îmbunătăţească eficienţa cheltuielilor, a mai arătat FMI.

Conform instituţiei citate, preţurile ridicate ale petrolului, inflaţia persistentă, cererea mai mare de investiţii şi expansiunea peste aşteptări a inteligenţei artificiale au dus la creşteri accentuate ale randamentelor titlurilor de stat pe termen lung în ultimele luni. Randamentul mediu al obligaţiunilor guvernamentale pe 10 ani din statele G7 a crescut cu peste 110 puncte de bază între februarie şi septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele aproape două decenii, a precizat FMI.

Potrivit instituţiei financiare internaţionale, până în 2031, costul mediu efectiv al finanţării guvernamentale va urca la 3,7%, de la 2,3% în 2021. În SUA, se preconiza că plăţile aferente dobânzilor vor ajunge la 5,3% din PIB, în creştere de la 2,8% din PIB înainte de pandemia de Covid. Această cifră este şi mai mare în ţările cu venituri mici, unde plăţile pentru dobânzi absorb în prezent peste 15% din veniturile fiscale, comparativ cu un cost mediu de aproximativ 9% în perioada 2011-2019.

Un factor suplimentar de stres a fost faptul că guvernele din economiile avansate au refinanţat o parte mai mare a datoriei pe termene mai scurte, ceea ce a dus la o transmitere mai rapidă a dobânzilor mai ridicate asupra costurilor guvernamentale, a precizat FMI. În cazul ţărilor din G7 şi al Spaniei, ponderea datoriei scadente în decurs de un an se apropie în prezent de 30%, a mai menţionat instituţia.

Ratele inflaţiei peste ţinte şi preţurile mai ridicate ale energiei sugerează că factorii de decizie din băncile centrale ar putea fi nevoiţi să menţină dobânzile la un nivel ridicat pentru o perioadă mai lungă; acest lucru, la rândul său, ar limita capacitatea guvernelor de a reacţiona în faţa recesiunii, tocmai într-un moment în care se intensifică solicitările pentru creşterea cheltuielilor destinate apărării, securităţii energetice şi nevoilor populaţiilor îmbătrânite.

FMI a precizat că, în prezent, în mai multe ţări, ratele dobânzilor aferente datoriei publice depăşesc ratele de creştere nominală preconizate, ceea ce va face şi mai dificilă stabilizarea datoriei acestora.

Valdes a menţionat că tot mai multe ţări permit transferul costurilor generate de preţurile ridicate ale energiei către consumatori, însă multe continuă să recurgă la măsuri costisitoare şi generalizate pentru a-şi proteja populaţia.

”Estimăm că, per ansamblu, costul fiscal al tuturor acestor măsuri se ridică la aproximativ o jumătate de procent din PIB-ul mondial”, a declarat oficialul FMI, subliniind că menţinerea unor astfel de măsuri va duce la creşterea preţurilor la nivel global.

• FMI: Declin de 0,5% pentru economia României, anul acesta

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind evoluţia economiei României în acest an, până la o contracţie de 0,5%, de la un avans de 0,7% cât prognoza în luna aprilie şi o creştere de 1,4% în luna octombrie a anului trecut, arată cel mai recent raport ”World Economic Outlook”, publicat marţi de instituţia financiară internaţională, informează Agerpres.

De asemenea, FMI şi-a redus uşor estimările privind evoluţia PIB-ului României în 2027, până la un avans de 2,2%, de la unul de 2,5%, cât prognoza în primăvară.

Potrivit instituţiei financiare internaţionale, singurele state din Europa, atât cea avansată, cât şi cea emergentă, care vor înregistra în acest an o contracţie a Produsului Intern Brut sunt România (-0,5%) şi Irlanda (-1%). La nivel general, Europa va înregistra în acest an o creştere economică de 1,4% şi un avans de 1,7% în 2027.

FMI este mai pesimist şi când vine vorba de progresele României în diminuarea deficitului de cont curent, care în conformitate cu cele mai noi estimări se va reduce doar până la 7% din PIB în acest an, faţă de o scădere până la 6,8% din PIB prognozată în primăvară. Situaţia ar urma să fie similară anul următor, când deficitul de cont curent al României ar urma să se reducă până la 6,7% din PIB, o performanţă mai modestă decât un deficit de 6,2% din PIB prognozat în luna aprilie.

FMI şi-a revizuit în mod semnificativ şi prognozele privind evoluţia preţurilor de consum în România, care ar urma să înregistreze o medie anuală de 8,2% în 2026 şi una de 4,1% în 2027. Comparativ, în luna aprilie, Fondul miza în cazul României pe o creştere medie anuală a preţurilor de 7,8% în 2026, respectiv 3,9% în 2027.

În privinţa ratei şomajului în România, FMI indică faptul că aceasta va creşte până la 6,5% în 2026, de la 6,1% în 2025, pentru a se reduce uşor la 5,9% în 2027. Comparativ, în aprilie miza pe o uşoară scădere a ratei a şomajului la 6% în 2026, urmată de un declin până la 5,9% în 2027.

La nivel global, Fondul Monetar Internaţional şi-a îmbunătăţit uşor estimările de creştere pentru 2026, descriind o economie mondială prinsă între creşterea preţurilor energiei şi boom-ul investiţiilor în AI. Conform celor mai recente previziuni, prezentate la Bangkok, FMI se aşteaptă ca economia mondială să înregistreze în acest an o creştere de 3,1% (cu 0,1 puncte procentuale peste de previziunile din iulie), faţă de 3,5% în 2025, înainte de a accelera la 3,4% în 2027 (nemodificată).

Revizuirea provine din performanţa puternică a economiilor avansate, în special din Asia, stimulate de boom-ul investiţiilor în inteligenţă artificială: SUA (creştere aşteptată de 2,3%, neschimbată în ciuda şocului energetic), Taiwan (10,7%), Coreea de Sud (3,3%) şi altele.

În schimb, economiile emergente suferă de pe urma creşterii preţurilor hidrocarburilor, declanşate de conflictul din Orientul Mijlociu, pe care încearcă să o atenueze prin subvenţii care le epuizează şi mai mult resursele bugetare deja limitate.

În acelaşi timp, ţările importatoare de energie care nu sunt expuse la creşterea AI rămân cele mai vulnerabile: o traiectorie cu două viteze, observă Fondul.

”Economia globală a demonstrat rezistenţă, dar această rezistenţă este pusă la încercare, cu riscuri de scădere”, avertizează Silvana Tenreyro, economist-şef al FMI.

Săptămâna trecută, Banca Mondială a dat publicităţii propriile sale previziuni, conform cărora economia României ar urma să se contracte cu 0,5% anul acesta, din cauza consolidării fiscale şi a costurilor mai ridicate cu energia. O redresare a veniturilor reale şi încetinirea inflaţiei ar trebui să ajute la redresarea creşterii la aproximativ 1,9% în 2027 - 2028, după declinul din 2026.