FPIOR: Patronatele nu vor susţine o nouă creştere a salariului minim în actualele condiţii fiscale

Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România (FPIOR) atrage atenţia că o nouă majorare a salariului minim, fără o reformă a fiscalităţii şi fără măsuri care să reducă presiunea asupra mediului economic, riscă să devină o sursă suplimentară de venit pentru stat, nu un sprijin real pentru angajaţi, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Într-un context în care costurile de funcţionare cresc, iar puterea de cumpărare este erodată de preţuri şi taxe, FPIOR cere Guvernului să privească dincolo de valoarea brută a salariului minim şi să analizeze cât ajunge efectiv în buzunarul angajatului şi cât încasează bugetul public, se arată în comunicatul de presă.

Patronatele nu contestă nevoia oamenilor de a câştiga mai mult, ci refuză să susţină o politică prin care nota de plată a scumpirilor generate, inclusiv, de deciziile statului este transferată tot către firme şi salariaţi. Preşedintele executiv al Federaţiei, Călin Cozma, avertizează că actualul mecanism fiscal transformă majorările salariale într-o povară pentru angajatori şi într-o oportunitate de colectare pentru stat, potrivit comunicatului de presă.

„Dacă statul vrea mai mulţi bani de la noi, ar putea măcar să îi ceară cinstit, nu să îi pună în cârca cetăţenilor. Pentru 200 de lei, statul încasează aproape 300. Dacă voiau să ajute cetăţenii, ar fi anulat TVA la produsele de bază. Acestea nu sunt măsuri cinstite”, declară Călin Cozma, preşedintele executiv FPIOR, conform comunicatului de presă.

Federaţia subliniază că opoziţia patronatelor faţă de o nouă creştere a salariului minim, în actualele condiţii, nu are legătură cu valoarea muncii oamenilor sau cu lipsa nevoii de venituri mai mari. Dimpotrivă, presiunea financiară asupra angajaţilor este evidentă, iar creşterea salariilor este necesară, se arată în comunicatul de presă.

„Nimeni nu contestă necesitatea creşterii veniturilor tuturor angajaţilor, cu precădere a categoriilor celor mai vulnerabile, celor cu venituri mici. Dar fără o strategie corectă legată de acest aspect, doar creşterea fără discernământ a salariului minim va pune presiune mai mare pe firme şi pe angajaţi. Obiectivul este scăderea taxări pe muncă pe veniturile mici. Să nu uităm ca suntem ţara cu cea mai mare taxare pe venituri mici din UE”, afirmă şi Valentin Şoneriu, preşedinte FPIOR, informează sursa citată.

El a adăugat că „Guvernul trebuie, la un moment dat, să înţeleagă că ar trebui să le lase acestor categorii de angajaţi mai mulţi bani în buzunar, prin reducerea taxării veniturilor respective. Dacă vrea să aibă un impact real, ar trebui să existe zero impozitare pe salariul minim”. Şoneriu spune că această propunere trebuie corelată cu alte soluţii care să nu afecteze bugetul statului, conform comunicatului de presă.

Problema este însă că statul încearcă să răspundă unei probleme pe care tot politicile sale fiscale şi economice au amplificat-o, transferând costurile către cei care muncesc şi către companiile care îi angajează, se mai arată în comunicatul de presă.

Datele invocate de patronate arată că, în cazul unei companii conduse de un antreprenor care îşi asumă direct riscurile activităţii, profitul brut anual rămas după cheltuieli ar ajunge la 24.699 de lei în scenariul unei majorări cu 300 de lei a salariului minim şi la 23.538 de lei în cazul unei creşteri cu 500 de lei. Aproape 700.000 de firme ar fi expuse acestei presiuni, potrivit estimărilor prezentate de reprezentanţii patronatelor, informează sursa menţionată.

„Nu poţi să ceri permanent mediului privat să acopere nota de plată a unor decizii publice şi să prezinţi fiecare creştere de taxe sau de costuri drept o măsură în favoarea cetăţeanului. Dacă vrei să creşti veniturile oamenilor, trebuie să te asiguri că banii ajung la ei, nu că cea mai mare parte se întoarce la stat. Altfel, nu vorbim despre sprijinirea angajaţilor, ci despre o nouă metodă de colectare”, atrage atenţia Călin Cozma, conform comunicatului de presă.

Federaţia consideră că Guvernul trebuie să înceapă cu o analiză reală a efectelor fiscalităţii asupra salariilor şi asupra companiilor, urmată de un dialog concret cu partenerii sociali. O politică salarială sustenabilă nu poate fi construită prin decizii unilaterale şi prin transferarea succesivă a costurilor către angajatori şi angajaţi, potrivit comunicatului de presă

FPIOR solicită ca orice discuţie privind majorarea salariului minim să fie însoţită de măsuri care să reducă povara fiscală, să protejeze puterea de cumpărare şi să permită firmelor să îşi păstreze capacitatea de a investi şi de a crea locuri de muncă, conform comunicatului de presă.