Guvernatorul BNR avertizează: continuarea conflictului din Orientul Mijlociu poate declanşa un şoc economic major în România

Conflictul din Orientul Mijlociu pune presiune asupra preţurilor energiei, putând deteriora evoluţiile economice şi, dacă acest conflict va continua, impactul său ar putea fi grav, a afirmat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, în această seară, în deschiderea evenimentului Romania Givernement Roundtable organizată de Economist Impact în parteneriat cu RCI Holding, în perioada 30 martie - 1 aprilie la Bucureşti.

Mugur Isărescu a precizat: "În acest context, ajustările fiscale trebuie să continue, deoarece inflaţia accelerată erodează puterea de cumpărare şi afectează încrederea consumatorilor. Banca Naţională a României trebuie să menţină o poziţie fermă pentru a ancora aşteptările inflaţioniste. Deciziile noastre se fundamentează pe o analiză completă a situaţiei naţionale şi internaţionale. Încercăm să păstrăm un nivel adecvat al rezervelor internaţionale, care să acţioneze ca o ancoră de încredere, alături de stabilitatea cursului de schimb al leului într-un regim flexibil. În acest mediu volatil, rolul băncii centrale nu este de a elimina incertitudinea - ceea ce este imposibil -, ci de a evita transformarea incertitudinii în instabilitate. Provocarea noastră majoră este să acţionăm fără a constrânge excesiv activitatea economică, păstrând stabilitatea preţurilor şi pe cea financiară. Ne bazăm pe date, pe o abordare orientată spre viitor şi pe o comunicare transparentă cu publicul. Coordonarea la nivel european este esenţială pe măsură ce tensiunile geopolitice interferează cu politicile economice, sancţiunile şi investiţiile strategice. BNR va continua să acţioneze prudent, independent şi profesionist pentru a proteja stabilitatea pe termen lung, dincolo de fluctuaţiile de moment. Într-o perioadă în care politicile economice trebuie să răspundă unor şocuri critice - schimbări climatice, tehnologii digitale, securitate energetică, cheltuieli de apărare şi geopolitică - relaţiile transatlantice şi cooperarea regională nu sunt simple concepte abstracte. Acestea influenţează direct dobânzile, investiţiile, cursurile de schimb şi bunăstarea cetăţenilor. În vremuri turbulente, încrederea devine cel mai de preţ activ al unei bănci centrale, alături de comunicare şi angajamentul ferm de a ne îndeplini mandatul”.

Guvernatorul BNR a arătat că există un şoc imens cauzat de conflictele geopolitice şi tarifele comerciale, factori care afectează politicile monetare şi că, în acelaşi timp, joncţiunea dintre politicile monetare şi cele fiscale necesită un act de echilibru delicat pentru a păstra disciplina fiscală, pentru a susţine creşterea sustenabilă a productivităţii şi pentru a încuraja investiţiile, menţinând totodată stabilitatea preţurilor şi stabilitatea financiară.

"Ne aflăm în timpuri provocatoare pentru toate economiile, marcate de un nivel crescut de incertitudine globală, tensiuni politice, conflicte militare în vecinătatea noastră, fragmentarea relaţiilor diplomatice şi reconfigurarea alianţelor strategice. Toate acestea redefinesc mediul în care companiile şi băncile operează. Valorile care reprezintă centrul relaţiilor transatlantice dintre Europa şi Statele Unite sunt din nou în centrul acţiunilor diplomatice. Într-o astfel de lume complexă, stabilitatea economică nu mai este un rezultat pasiv, ci reprezintă un obiectiv activ al politicilor noastre. Creşterea durabilă nu poate fi realizată pe baza unor dezechilibre economice. Stabilitatea nu se realizează de la sine; ea este un pilon fundamental pe care investiţiile, inovaţia şi progresul social se pot dezvolta. Restartul economic post-COVID a condus la şocuri inflaţioniste, urmate de crize succesive. Băncile centrale şi economiile emergente se confruntă cu cele mai importante cicluri de schimbare din ultimele decenii, la care se adaugă presiunea suplimentară creată de războiul din Ucraina. În ciuda acestor şocuri suprapuse, politicile monetare au fost în general adecvate, iar inflaţia a fost moderată. Cu toate acestea, volatilitatea şi şocurile geopolitice rămân aspecte de rezolvat. În România, aşteptările publice rămân ridicate şi există un impact social negativ; prin urmare, consolidarea financiară şi reformele structurale au devenit aspecte delicate”, a declarat Mugur Isărescu.

Domnia sa a mai arătat că, deşi economia noastră a dat dovadă de rezilienţă în anii recenţi, situaţia finanţelor publice se confruntă cu presiuni cauzate de cheltuielile bugetare ridicate.

"Creşterea continuă într-un ritm moderat, susţinută de investiţii, absorbţia fondurilor europene şi o piaţă a muncii încă robustă. Totuşi, ne confruntăm cu vulnerabilităţi structurale: deficit de cont curent, dezechilibre fiscale şi sensibilitate la condiţiile financiare internaţionale. Drumul înainte se bazează pe o consolidare fiscală credibilă şi pe reforme structurale continue care să susţină productivitatea. Inflaţia, influenţată de preţurile energetice şi de şocurile post-pandemie, nu a avut o traiectorie uniformă. Avem şocuri suplimentare, precum preţul carburanţilor şi creşterea taxelor; prin urmare, presiunea dinamicii preţurilor necesită o vigilenţă constantă din partea noastră”, a mai spus Mugur Isărescu.