Bulgaria a votat în primul tur al alegerilor prezidenţiale după trei săptămâni de atacuri cu drone asupra navelor comerciale din largul coastelor sale. Guvernul premierului Rumen Radev a convocat ambasadorul rus şi a cerut aliaţilor să protejeze navigaţia. Radev a declarat că rezultatul atacurilor avantajează Rusia, deşi Bulgaria nu are dovezi că dronele sunt ruseşti. Acelaşi guvern susţine dialogul cu Moscova, iar candidata lui, Iliana Iotova, se opune şi ajutorului militar pentru Ucraina. Potrivit exit-poll-urilor, Iotova a încheiat primul tur la numai trei puncte procentuale în faţa lui Andrei Gyurov, candidatul pro-occidental, deşi sondajele îi dădeau un avans de peste 13 puncte. Cei doi candidaţi condamnă la fel atacurile. Ei se deosebesc în privinţa războiului din Ucraina şi a relaţiei cu Rusia. Pentru România, efectul imediat nu ţine de numele viitorului preşedinte bulgar, ci de costul transportului maritim, care a crescut odată cu primele de asigurare pentru risc de război.
Iliana Iotova şi Andrei Gyurov vor intra în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Bulgaria, programat pe 1 noiembrie, la o diferenţă mult mai mică decât indicau sondajele. Tandemul Iotova-Valchev a obţinut 35,3%, iar tandemul Gyurov-Kandev 32,4% în primul tur, desfăşurat duminică, 25 octombrie, potrivit exit-poll-ului realizat de Alpha Research până la ora 19:00 şi publicat de televiziunea publică BNT. Kostadin Kostadinov, liderul partidului naţionalist Vazrajdane, s-a clasat al treilea, cu 12,6%. Institutul Myara a estimat diferenţa dintre primii doi la aproximativ trei puncte procentuale, a relatat BNT. Acelaşi institut Alpha Research îi dădea Ilianei Iotova 41,1%, iar lui Gyurov 28,13%, în sondajul publicat pe 23 octombrie, potrivit The Sofia Globe.
Participarea a fost mai mică decât la orice alegere prezidenţială anterioară, la aceeaşi oră. Comisia Electorală Centrală (CEC) a raportat 16,04% la ora 16:00, faţă de 25,72% la aceeaşi oră în noiembrie 2021, potrivit The Sofia Globe. Alpha Research a estimat participarea la 22,3% la ora 19:00. La primul tur din 2021, participarea finală a fost de 40,47%.
Victoria din primul tur cere o participare de cel puţin 50% şi peste jumătate din voturi, iar niciuna dintre condiţii nu a fost îndeplinită. Rezultatele preliminare ale CEC sunt aşteptate luni, a relatat Euronews.
Radev a convocat ambasadorul rus şi a cerut ajutorul aliaţilor
Atacurile cu drone au lovit de la începutul lunii octombrie cel puţin şapte nave comerciale în largul coastelor Bulgariei şi României, iar bilanţul anunţat de autorităţi depăşeşte două duzini de marinari morţi, potrivit Bloomberg. Cel mai recent atac a scufundat vineri, 23 octombrie, nava Khoryv, sub pavilion Comore, la 13 mile marine de portul Constanţa, imediat în afara apelor teritoriale româneşti. Un marinar a murit şi trei sunt dispăruţi. Autorităţile române au acuzat Rusia pentru atac, a relatat Al Jazeera.
Premierul Rumen Radev a convocat ambasadorul Rusiei, Eleonora Mitrofanova, după atacurile din 13 octombrie asupra navelor Chelsea 3 şi HS Dignity. HS Dignity s-a scufundat lângă coasta bulgară, iar 11 marinari au dispărut. Radev a declarat atunci că Bulgaria nu are dovezi clare şi concludente pentru a atribui responsabilitatea vreunei părţi, dar că logica arată că rezultatul avantajează Federaţia Rusă, a relatat Georgia Today. Pe 15 octombrie, Radev a repetat că guvernul nu are dovezi solide ale implicării Rusiei, dar îşi menţine bănuielile, potrivit Europa Press.
Guvernul bulgar a cerut partenerilor ajutor pentru întărirea securităţii maritime, a relatat Associated Press.
Ulterior, Radev a îndemnat la calm, a negat existenţa unui risc şi a declarat că traficul porturilor bulgare este mai mare decât în octombrie anul trecut, potrivit Bloomberg.
Iliana Iotova a preluat funcţia de preşedinte în ianuarie, de la vicepreşedinţie, după ce Radev a demisionat pentru a candida în alegerile parlamentare. Candidatura ei este susţinută de Bulgaria Progresistă, partidul lui Radev, de Partidul Socialist Bulgar şi de partidul de stânga pro-rus ABV.
Iotova pledează pentru dialog cu Moscova şi se opune ajutorului militar pentru Ucraina, potrivit Euronews. Analiştii citaţi de Associated Press se aşteaptă ca ea să menţină orientarea europeană a Bulgariei, dar să ceară relaţii mai bune cu Rusia şi ridicarea sancţiunilor.
Andrei Gyurov, fost viceguvernator al Băncii Naţionale a Bulgariei şi premier interimar în primele luni ale anului, este susţinut de partidele reformiste pro-occidentale. Ca premier, Gyurov a semnat un acord de cooperare în domeniul securităţii cu Ucraina.
Bulgaria Progresistă a câştigat majoritatea absolută în alegerile parlamentare anticipate din aprilie, iar Radev şi Iotova susţin amândoi dialogul cu Moscova în privinţa războiului din Ucraina, potrivit bne IntelliNews. Acelaşi guvern cere protecţia aliaţilor împotriva unor atacuri pe care le pune pe seama Rusiei.
Iotova însăşi a convenit cu preşedintele Nicuşor Dan, la 14 octombrie, ca România şi Bulgaria să ceară împreună măsuri mai ferme împotriva dronelor, la nivelul UE şi al NATO, a relatat Agerpres. Ambii candidaţi principali au condamnat atacurile, potrivit Reuters. Diferenţa dintre ei priveşte războiul din Ucraina şi relaţia cu Rusia, nu răspunsul la atacuri.
Guvernul conduce politica externă, preşedintele are atribuţii de securitate
Constituţia Bulgariei îi dă preşedintelui reprezentarea statului în relaţiile internaţionale, comanda supremă a forţelor armate şi conducerea Consiliului Consultativ pentru Securitate Naţională, organ care dezbate politica internă şi externă în chestiunile de securitate naţională, potrivit Preşedinţiei Bulgariei. Dacă ţara este atacată armat şi parlamentul nu este în sesiune, preşedintele poate declara starea de război, iar parlamentul trebuie convocat imediat pentru a aproba hotărârea.
Guvernul conduce însă politica internă şi externă şi răspunde de ordinea publică şi de securitatea naţională. Preşedintele poate opune veto legilor, iar parlamentul îl poate respinge cu votul a mai mult de jumătate din toţi deputaţii. Guvernul Radev dispune de această majoritate. Preşedintele nu poate schimba singur politica guvernului la Marea Neagră, dar prezidează consiliul în care se dezbat problemele securităţii naţionale şi este comandantul suprem al forţelor armate.
Centrul european de securitate maritimă la Marea Neagră, proiect al UE în care Bulgaria şi România sunt gazde, va avea sediile la Varna şi Constanţa, potrivit agenţiei bulgare BTA.
Parlamentul European a cerut, printr-o rezoluţie adoptată pe 22 octombrie cu 432 de voturi pentru, 52 împotrivă şi 88 de abţineri, examinarea unei operaţiuni navale a UE în Marea Neagră, a relatat EU Today.
Asigurarea de război a scumpit transportul
Atacurile nu au redus comerţul prin portul Constanţa, a declarat pentru Associated Press Cezar Gheorghe, fondatorul firmei de consultanţă pe piaţa cerealelor Agricolumn, citat de PBS. Principala lui îngrijorare este creşterea costului asigurării pentru navele care vin în port.
Primele de asigurare pentru risc de război la tranzitul Mării Negre au urcat între 0,6% şi 1% din valoarea navei, de la 0,2-0,5% cu o săptămână înainte, a declarat la jumătatea lunii Gennadiy Ivanov, director la BPG Shipping, pentru Turkiye Today. Pentru o navă evaluată la 30 de milioane de dolari, o primă de 0,2% înseamnă 60.000 de dolari, iar una de 1% înseamnă 300.000 de dolari. Potrivit aceleiaşi publicaţii, primele adaugă sute de mii de dolari fiecărei călătorii de şapte zile.
Armatorul poate transfera costul primei navlositorului, după clauzele de risc de război din contractul de navlosire, iar costul se regăseşte apoi în preţul transportului. Partea care ajunge în preţul mărfii depinde de contractele dintre navlositori şi comercianţi.
Comitetul de Război al pieţei londoneze de asigurări (Joint War Committee), care stabileşte zonele în care asigurătorii cer prime suplimentare, a extins în septembrie zona de risc la întreaga Mare Neagră, cu excepţia apelor teritoriale ale Bulgariei, României, Turciei şi Georgiei. Comercianţii au început să navigheze aproape de coastă pentru a evita primele, a relatat Turkiye Today. Nava Khoryv a fost lovită imediat în afara apelor teritoriale româneşti, adică exact acolo unde începe zona de risc.
Votul este primul test electoral pentru guvernul Radev de la alegerile din aprilie, a relatat bne IntelliNews. Candidata susţinută de guvern a obţinut, potrivit exit-poll-ului Alpha Research, cu aproape şase puncte procentuale mai puţin decât îi dădea sondajul aceluiaşi institut cu două zile înainte. Sondajul a măsurat intenţiile celor care voiau să voteze, iar exit-poll-ul a măsurat votul exprimat.
Al doilea tur va arăta cât sprijin electoral are politica guvernului. Guvernul pune atacurile pe seama Rusiei, fără să aibă până acum dovezi, şi cere în acelaşi timp dialog cu Moscova şi protecţia NATO.
Cât timp poate Bulgaria să le ceară pe amândouă, dacă atacurile continuă?



























































Opinia Cititorului