Inteligenţa artificială accelerează comerţul mondial la niveluri record

Dezvoltarea infrastructurii pentru inteligenţa artificială accelerează comerţul mondial şi compensează impactul tarifelor vamale şi al tensiunilor geopolitice, potrivit unui raport realizat de DHL şi Stern School of Business din cadrul New York University remis redacţiei.

Schimburile comerciale internaţionale cu mărfuri au crescut în prima jumătate a anului 2026 într-un ritm superior oricărui semestru din ultimii 15 ani, cu excepţia perioadei de redresare de după pandemia de COVID-19. Cererea ridicată pentru semiconductori şi echipamente de transmisie a datelor a susţinut această evoluţie. Mărfurile destinate dezvoltării inteligenţei artificiale au generat 42% din creşterea comerţului cu bunuri în anul 2025 şi 76% din avansul consemnat în primul trimestru din 2026, conform analizelor Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi ale OCDE, informează sursa citată.

„Cel mai important factor de influenţă din comerţul global de astăzi este inteligenţa artificială - nu tarifele vamale”, a declarat John Pearson, CEO DHL Express. „Fiecare interogare în domeniul IA depinde, în cele din urmă, de logistică. Cipurile, echipamentele de reţea şi numeroasele alte produse care stau la baza acestei tehnologii trebuie să ajungă la locul potrivit şi la momentul potrivit. DHL conectează companiile şi pieţele care stau la baza acestor lanţuri de aprovizionare complexe. Ori de câte ori inovaţia generează noi fluxuri comerciale, reţeaua noastră globală contribuie la menţinerea acestora în mişcare”, a adăugat John Pearson, CEO DHL Express, conform comunicatului de presă.

Perspectivele schimburilor internaţionale de bunuri indică o creştere medie de 3,4% pe an până în anul 2029, ritm care depăşeşte nivelul de 2,7% înregistrat în deceniul anterior. Închiderea strâmtorii Ormuz şi conflictul din Iran au produs efecte localizate, astfel că valoarea comerţului a scăzut cu 37% în Arabia Saudită şi cu 7% în Emiratele Arabe Unite în primele cinci luni din 2026 faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Totodată, tarifele vamale impuse de Statele Unite ale Americii au atins cote record, însă impactul lor global a rămas redus deoarece piaţa americană a generat doar 13% din importurile mondiale, jumătate din mărfuri erau exceptate în luna august 2026, iar statele partenere au evitat măsurile de retorsiune generalizate, transmite sursa citată.

„Surprinzător nu este doar comerţul mondial care a continuat să crească în pofida noilor tarife vamale şi a războiului din Iran”, a declarat prof. Steven A. Altman, director al DHL Initiative on Globalization din cadrul NYU Stern's Center for the Future of Management. „Perspectivele sunt acum mai bune decât erau înainte de apariţia oricăruia dintre aceste două situaţii. Acest lucru ne aminteşte să privim dincolo de cele mai vizibile perturbări şi să înţelegem motivele mai profunde pentru care comerţul rămâne atât de rezilient. Boom-ul comerţului asociat inteligenţei artificiale evidenţiază cererea pentru bunuri şi servicii care pot fi furnizate eficient doar atunci când producători specializaţi colaborează dincolo de graniţe. De asemenea, arată modul în care companiile se adaptează permanent pentru a menţine comerţul în mişcare în pofida perturbărilor şi a schimbărilor de politică comercială”, a completat prof. Steven A. Altman, director al DHL Initiative on Globalization din cadrul NYU Stern's Center for the Future of Management, potrivit comunicatului de presă.

Asia de Est şi Pacificul conduc clasamentul regional cu un salt de 24% al valorii schimburilor în primele cinci luni din 2026, iar comerţul intra-regional a urcat la 60% din total, de la 57% în 2025. Europa a raportat o creştere de 12%, iar Africa subsahariană un avans de 11%. În privinţa relaţiilor directe dintre Statele Unite ale Americii şi China, ponderea schimburilor bilaterale a coborât de la 3,5% din comerţul mondial în anul 2015 la 1,6% în primele cinci luni din 2026, însă importurile indirecte de componente chinezeşti prin state terţe menţin dependenţa americană, nivelul acesteia marcând o reducere marginală până în 2024, arată datele transmise.

Nivelul globalizării a atins cota record de 25,8% în anul 2025, calculată pe o scară de la 0% la 100%, evoluţie susţinută de fluxurile internaţionale de mărfuri, capital, informaţii şi persoane. Schimburile de informaţii ocupă prima poziţie ca nivel de internaţionalizare, urmate de cele de capital şi comerţ, în timp ce mobilitatea transfrontalieră a persoanelor păstrează cel mai redus grad de globalizare, conform sursei citate.