Investigaţie BBC: Zeci de pagini Facebook au difuzat reclame electorale înşelătoare în Serbia, plătite în lei româneşti, inclusiv de o firmă din Craiova

Serviciul Mondial al BBC a identificat zeci de pagini de pe platforma Facebook care difuzează reclame politice ce vizează mişcarea de opoziţie şi conţin afirmaţii nedovedite, înainte de alegerile parlamentare din Serbia, potrivit unei investigaţii BBC. Reclamele nu au fost difuzate alături de informaţii care să identifice cine a plătit pentru ele, în ciuda cerinţelor companiei Meta ca publicitatea politică să includă o menţiune privind finanţatorul.

În total, cele 56 de pagini identificate de BBC au difuzat cel puţin 91 de reclame pe platformele Meta între mijlocul lunii septembrie şi mijlocul lunii octombrie, iar publicitatea politică pe platformele Meta înaintea alegerilor din Serbia este legală, însă se aplică reguli diferite de transparenţă în funcţie de cine finanţează campania. Partidele politice trebuie să declare cheltuielile de campanie, în timp ce entităţile terţe implicate în campanii sunt obligate să informeze Agenţia pentru Prevenirea Corupţiei înainte de a plăti o anumită sumă pentru campanii online, însă nu s-a înregistrat nicio organizaţie.

Meta a eliminat 47 de reclame de pe paginile monitorizate de BBC în ultima lună, în toate cazurile advertiserul nu etichetase reclamele ca având conţinut despre „probleme sociale, alegeri sau politică”. Legile sârbe interzic finanţarea din străinătate a oricărui tip de publicitate politică, însă BBC a constatat că toate reclamele au fost plătite în valută românească, fiind atinsă o valoare totală de cel puţin 29.437 de lei până la 16 octombrie, iar cel puţin trei reclame au fost plătite de o companie românească, conform datelor Meta.

Majoritatea acestor pagini au fost create în perioada dintre 9 şi 10 septembrie, când a fost anunţată campania electorală, folosind imagini de profil generate cu ajutorul inteligenţei artificiale şi denumiri care sugerează că ar fi comunităţi de interes general, precum „Mirosul curţii bunicii” sau „Subiecte de conversaţie pentru pauza de cafea”. Cele 56 de pagini au fost extrem de active în publicarea de videoclipuri scurte, peste 800 de clipuri, dintre care unele au acumulat milioane de vizualizări, conţinând afirmaţii nedovedite la adresa opoziţiei, deşi paginile au doar câteva zeci de urmăritori.

Videoclipurile scurte îi vizează frecvent pe liderii mişcării studenţeşti şi îi prezintă adesea drept violenţi sau neglijenţi, iar în unele cazuri îi acuză pe candidaţi de abuz de putere sau de utilizarea necorespunzătoare a fondurilor, fără a prezenta dovezi. Un videoclip care a atras milioane de vizualizări s-a concentrat asupra credinţei musulmane a candidatei din opoziţie, Sanela Ramadanovic, cu legenda „Ea, să conducă Serbia?”, iar secţiunile de comentarii conţineau sute de comentarii pline de ură.

Multe videoclipuri au un format distinctiv, cu un ecran împărţit şi o persoană care pare să citească de pe un teleprompter, deşi chipurile par reale, vocea şi gesturile par nenaturale pentru un vorbitor nativ de sârbă, iar pronunţia poate suna robotică. Un tânăr cu microfon de lavalieră apare pe 29 de pagini diferite, spunând că rectorul Universităţii din Belgrad, Vladan Djokic, „a prezentat o călătorie personală drept una pentru o conferinţă şi se spune că ar fi fost văzut în Rio de Janeiro”, afirmaţie însoţită de o imagine evident falsă, deşi Universitatea a explicat că Djokic participa la Congresul Internaţional de Arhitectură şi Urbanism din Brasilia.

BBC a reuşit să identifice trei dintre cele peste 12 persoane care apar în videoclipuri, printre care nişte animatori pentru copii din apropierea Bucureştiului, iar o femeie a confirmat că ea era persoana înfăţişată într-un videoclip, dar a spus că nu şi-a dat acordul pentru folosirea imaginii sale şi nu ştie de unde provin videoclipurile, precizând că nu este implicată în politică. O altă persoană identificată pare să fie un consilier judeţean ales care reprezintă partidul AUR, iar BBC nu a primit un răspuns de la acesta.

Compania românească Bmobile SRL figura atât drept plătitoarea, cât şi drept advertiserul a trei reclame, toate publicate la scurt timp după convocarea alegerilor, iar Meta le-a eliminat ulterior deoarece niciuna nu fusese etichetată ca ar fi inclus conţinut politic. Una dintre reclame includea afirmaţia privind călătoria din Brazilia a lui Djokic, iar o pagină de Facebook numită „Juzna pruga” a difuzat aceste reclame, pagina fiind încă activă, administrată din România şi Franţa, potrivit Bibliotecii de reclame Meta.

Compania Bmobile este deţinută de un bărbat numit Andrei Buşe, potrivit portalului Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, fiind înfiinţată în 2005 în municipiul Craiova, iar potrivit Expert Forum, fostul prim-ministru Victor Ponta a fost clientul companiei în timpul alegerilor prezidenţiale din mai 2025, Bmobile primind aproximativ 960.000 de euro pentru contribuţia sa la campania online a lui Ponta. Victor Ponta a devenit un consilier onorific al preşedintelui Aleksandar Vuèić în 2016, iar ultima sa vizită raportată la Belgrad a avut loc în 2025.

Nemanja Nenadic, directorul filialei din Serbia a Transparency International, a declarat că este interzis ca cetăţenii străini şi entităţile juridice străine să facă publicitate politică, iar dacă reclamele sunt plătite din străinătate, asta „indică faptul că o entitate juridică străină sau un cetăţean străin a făcut acest lucru”. Agenţia pentru Prevenirea Corupţiei a declarat pentru BBC că nu a primit nicio înregistrare din partea unor terţi cu privire la desfăşurarea unei campanii electorale, dar a confirmat că a primit două sesizări referitoare la posibile abateri ale unor campanii desfăşurate de entităţi terţe şi a iniţiat o procedură, ambele vizând campanii digitale.

Partidele au cheltuit peste 268.000 de euro pe publicitate politică pe platformele Meta în perioada 16 septembrie - 15 octombrie, Partidul Progresist Sârb (SNS) cheltuind cel puţin 105.000 de euro, iar lista opoziţiei susţinută de studenţi peste 122.000 de euro, potrivit datelor Meta. Alegerile sunt considerate cele mai importante de când SNS a venit la putere în 2012, iar competiţia este dominată de listele „Serbia Câştigă”, condusă de SNS, şi „Studenţii Câştigă”, care reprezintă mişcarea studenţească de opoziţie, la aproape doi ani după prăbuşirea copertinei gării din Novi Sad, care a ucis 16 persoane şi a declanşat luni de proteste de masă.