Investiţie şi cercetare: 13 milioane euro în modernizarea reţelei seismice

Serviciul Seismologic al Croaţiei a prezentat proiectul Crossnet, o investiţie de 13 milioane de euro, finanţată de Uniunea Europeană, pentru modernizarea infrastructurii de monitorizare a cutremurelor. La proiect participă şi seismologi români, iar noua reţea ar urma să îmbunătăţească monitorizarea activităţii seismice şi informarea serviciilor de urgenţă şi a populaţiei, potrivit agenţiei croate Hina. Proiectul Crossnet a fost iniţiat în urma necesităţii modernizării sistemului de monitorizare seismică, evidenţiată de cutremurele devastatoare care au afectat Zagreb şi regiunea Banovina în 2020. Seismele au provocat victime şi pagube materiale importante, scoţând în evidenţă limitele echipamentelor de care dispunea Serviciul Seismologic al Croaţiei. Potrivit coordonatorului proiectului, Tomislav Fiket, infrastructura existentă nu era adecvată pentru o ţară situată într-o zonă seismică activă, în care cutremurele majore se produc, în medie, la intervale de aproximativ 30 de ani. Statul croat a cofinanţat taxa pe valoarea adăugată, iar implementarea proiectului a fost prelungită până la sfârşitul anului, când va fi cunoscută valoarea finală a cheltuielilor. Obiectivele principale au fost deja atinse, a declarat Fiket, potrivit Hina.

• Aproximativ 180 de staţii seismice la finalizarea proiectului

În cadrul Crossnet a fost creată o reţea de noi staţii seismice, menită să furnizeze date mai precise despre activitatea seismică şi să îmbunătăţească informarea autorităţilor şi a populaţiei. În prezent, sunt operaţionale peste 125 de staţii. Alte peste 90 de staţii echipate cu accelerografe au fost instalate pentru monitorizarea obiectivelor din patrimoniul naţional, în colaborare cu Ministerul Culturii şi Mass-Media. La finalizarea proiectului, reţeaua ar urma să cuprindă aproximativ 180 de staţii. Datele colectate vor permite cercetătorilor să analizeze mai bine caracteristicile solului şi zonele în care acesta poate amplifica efectele cutremurelor. Informaţiile ar putea contribui la proiectarea unor construcţii mai sigure şi la procesele de certificare. Proiectul a inclus şi recrutarea şi instruirea a nouă tineri specialişti, care vor contribui la instalarea şi întreţinerea echipamentelor. Fiket a descris reţeaua drept o investiţie destinată următorilor 40 de ani.

• Date aproape în timp real şi cercetare pentru avertizarea timpurie

Instrumentele instalate pot transmite date către un centru de colectare aproape în timp real, facilitând evaluarea evenimentelor seismice semnificative. Publicul va putea, de asemenea, să consulte online informaţii privind activitatea seismică înregistrată în zona sa. Datele furnizate de reţea ar putea susţine dezvoltarea unui sistem de avertizare timpurie. Cercetători ai Departamentului de Geofizică din cadrul Facultăţii de Ştiinţe, în colaborare cu specialişti din Elveţia şi România, dezvoltă un proiect pentru detectarea timpurie a cutremurelor folosind aceste informaţii. Coordonatorul Crossnet a subliniat însă că tehnologia nu permite prezicerea cutremurelor. Sistemele de avertizare reacţionează după declanşarea unui seism, detectând semnalele acestuia şi estimând efectele care urmează să se producă. Întrucât principalele falii seismice se află în apropierea marilor oraşe, intervalul disponibil pentru avertizare poate fi scurt. Chiar şi câteva secunde de avertizare pot fi însă utile pentru declanşarea unor măsuri automate de siguranţă şi pentru informarea populaţiei, în funcţie de caracteristicile seismului şi de distanţa faţă de zona afectată.