Italia a vândut obligaţiuni sub ţinta maximă stabilită

• Randamentul titlurilor pe zece ani, la nivel record

Italia a vândut, ieri, obligaţiuni pe termen lung în valoare de circa 7,9 miliarde euro, sub ţinta maximă stabilită de guvern (9 miliarde euro), în condiţiile în care dobânzile au urcat pe fondul temerilor legate de răspândirea crizei datoriilor.

Această emisiune pe termen lung a fost prima de după retrogradarea ratingului ţării de către Standard&Poor"s.

Trezoreria din Roma a vândut titluri de 3,14 miliarde euro scadente în 2014, la un randament de 4,68%, faţă de 3,87% la emisiunea precedentă, care a avut loc în 30 august. Pentru aceste obligaţiuni, cererea a depăşit oferta de 1,36 ori, comparativ cu 1,32 la emisiunea anterioară. Totodată, statul a vândut obligaţiuni de 2,47 miliarde euro cu maturitatea în 2022, la un randament de 5,86%, faţă de 5,22% în 30 august.

Ieri, Trezoreria Italiei a mai vândut titluri de 1,3 miliarde euro cu scandenţa în 2021, la un randament de 5,49%, şi de 926 milioane de euro cu maturitatea în 2015, la un randament de 5,63%.

În opinia analiştilor, licitaţia de ieri nu a fost de succes, iar rezultatul inferior ţintei stabilite de guvern arată că participanţii la piaţă nu pariază pe redresarea în curând a economiilor de la periferia zonei euro

Ieri, randamentul titlurilor italiene pe zece ani a urcat până la recordul de 5,86%, de la 5,22% în urmă cu o lună.

"Randamentul pe zece ani a ajuns la un nivel de-ţi dau lacrimile", a spus David Schnautz, analist la "Commerzbank", citat de Reuters. Totuşi, în opinia sa, randamentele nu se află încă la un nivel care să pună sub semnul întrebării sustenabilitatea datoriilor de 1.900 de miliarde de euro ale Italiei.

Costurile de finanţare ale Italiei rămân sub presiune în pofida unui apetit mai ridicat pentru risc la nivel global, susţinut de aşteptările inves-titorilor privind consolidarea Fondului European de Stabilitate Financiară.

Banca Centrală Europeană a început să cumpere obligaţiuni ale Italiei şi Spaniei în august, ca să protejeze economiile celor două ţări membre ale zonei euro, însă eforturile băncii nu au reuşit să limiteze creşterea costurilor împrumuturilor.