Luca Niculescu, de la diplomaţie la cârma Guvernului; dobânzile depind de bugetul pe 2027. La ce sunt atenţi investitorii

Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (MAE), coordonator naţional pentru procesul de aderare a României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi fost ambasador în Franţa, a fost desemnat de preşedintele Nicuşor Dan pentru funcţia de prim-ministru.

Pentru deţinătorii de titluri de stat româneşti, venirea unui diplomat la conducerea Guvernului nu schimbă singură dobânzile. Acestea depind de credibilitatea bugetului pe 2027, de evaluările agenţiilor de rating şi de majoritatea parlamentară care trebuie să susţină măsurile necesare reducerii deficitului.

Experienţa lui Luca Niculescu în relaţiile cu partenerii externi şi în coordonarea aderării la OCDE poate conta în dialogul cu investitorii. Testul decisiv va fi însă capacitatea sa de a transforma angajamentele României într-un program de guvernare susţinut politic şi finanţat realist.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, la finalul consultărilor: „Propunerea mea pentru poziţia de prim-ministru este Luca Niculescu. În ultimii 4 ani s-a ocupat de procesul de aderare a României la OCDE. Cunoaşte statul român. Cred că este momentul ca România să facă saltul pe care aderarea la OCDE îl permite. Ne-am adaptat legislaţia şi acum trebuie să o aplicăm astfel încât să facem saltul la OCDE. Am ales persoana care are cele mai mari şanse să obţină o majoritate, iar domnul Niculescu poate decide formula de guvern tehnocrat. Este important ca România să aibă un guvern, un buget. Incertitudinea va avea efect asupra vieţii românilor, pe dobânzile la credite, pe investiţiile care aşteaptă încheierea acestei perioade. Am garanţia că un guvern cu Luca Niculescu va păstra direcţia pro-occidentală a României”.

Luca Niculescu, premierul desemnat, a spus: „Accept această responsabilitate cu deplina conştiinţă a dificultăţii momentului. Prima misiune va fi construirea unei majoroităţi care să voteze un guvern profund ancorat în poziţia pro-europeană a României. Nu pot promite miracole, dar pot promite seriozitate în cheltuirea banului public, accelerarea reformelor. În contextul unui război la graniţă avem nevoie de un stat puternic. Trebuie să ne întărim anticorpii împotriva războiului hibrid. Aderarea la OCDE e cel mai important proiect de ţară după aderarea la UE. (...) România are nevoie de punţi. Să punem înainte lucrurile care ne unesc, nu cele care ne despart. Vă mulţumesc încă o dată pentru încredere, domnul preşedinte. Este momentul să construim”.

Imediat după acest moment au apărut reacţii din partea liderilor politici. În timp ce George Simion, liderul AUR, a lăsat să se înţeleagă într-o postare pe Facebook că Luca Niculescu ar fi pionul Franţei şi a spus că AUR nu va vota un astfel de guvern, liderul PSD, Sorin Grindeanu a declarat: „Noua nominalizare de premier a preşedintelui continuă să sfideze matematica parlamentară. După 4 premieri de dreapta care au eşuat, vedem o nouă desemnare care nu ţine cont de partidul care a câştigat alegerile. Este alegerea preşedintelui. Partidul Social Democrat ia propriile decizii. De aceea, mâine vom avea o şedinţă a Biroului Permanent Naţional în care vom analiza această propunere. Da! România are nevoie urgentă de un guvern care să schimbe direcţia greşită a ţării, să facă rectificarea bugetară şi să pregătească bugetul pentru 2027. Dar PSD nu va participa şi nu va da voturi în alb pentru o construcţie care să însemne o nouă aventură politică. Prim-ministrul desemnat trebuie să spună public cum vrea să arate Guvernul şi care sunt principalele măsuri pe care le are în vedere pentru redresarea economiei şi protejarea puterii de cumpărare a oamenilor, cu menţinerea ţintelor de deficit. Altfel, dacă prim-ministrul desemnat va susţine în continuare politicile de austeritate ale lui Bolojan, cred că nu mai rămâne altă cale pentru a repune România pe drumul corect decât să mergem la alegeri anticipate. Îmi doresc să punem punct României interimatelor!”.

• Cine este Luca Niculescu

Luca Niculescu are 55 de ani şi s-a născut la Bucureşti, în aprilie 1971. A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării a Universităţii din Bucureşti în 1995, iar în 1996 a obţinut un master în jurnalism european la Centrul Universitar pentru Jurnalism din Strasbourg.

În perioada 1992-2016, a lucrat în presă. A fost redactor-şef al RFI România şi realizator de emisiuni la TVR, Money Channel şi Digi24. A avut, timp de cinci ani, o rubrică săptămânală în Dilema Veche şi a fost corespondent în România pentru instituţii de presă franceze, între care France Info, France Culture, France Inter, TV5 şi Liberation.

Între 2016 şi 2022, Luca Niculescu a fost ambasador al României în Franţa, fiind acreditat şi în Monaco şi Andorra. A reprezentat România în relaţiile cu OCDE şi cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei, iar între 2019 şi 2022 a prezidat Grupul Ambasadorilor Francofoni din Franţa.

În septembrie 2022, a fost numit secretar de stat în MAE şi coordonator naţional pentru procesul de aderare a României la OCDE.

Pentru investitori, profilul său este cel al unui diplomat familiarizat cu evaluările externe şi cu angajamentele de reformă ale României. Funcţiile prezentate în biografia sa nu presupun însă conducerea politicii monetare sau administrarea bugetului de stat. La conducerea Guvernului, aceste responsabilităţi vor depinde de echipa economică pe care o formează şi de sprijinul parlamentar pe care îl obţine.

• Ce înseamnă trecerea de la diplomaţie la Guvern

Coordonarea aderării la OCDE presupune dialog cu instituţiile internaţionale şi cu autorităţile române implicate în procesul de evaluare. Conducerea Guvernului adaugă o responsabilitate directă: stabilirea priorităţilor, negocierea măsurilor între partide şi asumarea costurilor politice ale aplicării lor.

Pentru Luca Niculescu, trecerea la Palatul Victoria ar însemna trecerea de la coordonarea unui proces de integrare internaţională la conducerea executivului care trebuie să pună în practică reformele şi să asigure finanţarea statului.

Investitorii vor urmări cine preia Ministerul Finanţelor, ce măsuri fiscale propune noul cabinet şi cât de solidă este majoritatea care le susţine. Vor conta şi continuitatea procesului de aderare la OCDE, precum şi capacitatea noului guvern de a respecta angajamentele asumate în acest proces. Aderarea la OCDE şi ratingul suveran sunt însă evaluări distincte. Progresul într-un proces de integrare internaţională nu garantează menţinerea calificativului de investiţii şi nici reducerea costurilor de împrumut.

Guvernul stabileşte bugetul şi, prin deficitul pe care îl generează, influenţează cât trebuie să se împrumute statul. În cazul unui premier venit din diplomaţie, atenţia investitorilor se va concentra asupra relaţiei dintre programul economic, echipa guvernamentală şi susţinerea parlamentară.

• Ce cer agenţiile de evaluare

Agenţia S&P Global Ratings a menţinut pe 2 octombrie ratingul României la „BBB-”, ultima treaptă recomandată investiţiilor, cu perspectivă negativă. S&P a explicat menţinerea ratingului prin aşteptarea că România va forma în curând un guvern care va adopta un cadru bugetar credibil pentru 2027-2028 şi a avertizat că poate retrograda ţara dacă reducerea deficitului se opreşte în aceşti doi ani.

Următoarea evaluare programată este a Fitch, în ianuarie 2027. Un analist Fitch a declarat pentru Bloomberg, în septembrie, că menţinerea ratingului de investiţii depinde de continuarea reducerii deficitului, de un buget credibil pentru 2027 şi de o traiectorie a deficitului către 3% din produsul intern brut (PIB). Planul bugetar al Ministerului Finanţelor prevede reducerea deficitului la 5,1% din PIB în 2027, de la ţinta de 6,2% pentru 2026.

Pentru un guvern condus de Luca Niculescu, experienţa dialogului internaţional poate ajuta la explicarea programului economic. Agenţiile vor evalua însă măsurile adoptate, rezultatele bugetare şi capacitatea politică de a continua ajustarea. Credibilitatea externă a premierului va trebui susţinută de decizii interne verificabile.

• De cine depinde învestirea

Guvernul are nevoie de votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. La un total de 465 de parlamentari, pragul este de 233 de voturi.

Luca Niculescu trebuie să obţină sprijinul unei combinaţii de grupuri parlamentare care să atingă această majoritate. Profilul diplomatic poate facilita negocierile, dar nu înlocuieşte un acord privind programul de guvernare, componenţa cabinetului şi măsurile bugetare.

În condiţiile în care Nicuşor Dan a exclus participarea AUR la guvernare, negocierile dintre PSD, PNL, USR, UDMR şi reprezentanţii minorităţilor naţionale devin decisive. Declaraţiile liderilor arată însă divergenţe atât asupra participării la guvernare, cât şi asupra direcţiei economice.

Sorin Grindeanu, preşedintele PSD, a declarat după consultările de la Cotroceni că a solicitat mandatul de premier şi că partidul nu are linii roşii privind constituirea unei majorităţi politice.

„PSD doreşte să fie parte a soluţiei, să avem rapid un guvern, care să facă rectificarea, să facă bugetul anul acesta. (...) Austeritatea lui Bolojan nu este soluţia. A dus la scădere economică, cea mai mare inflaţie din Europa, scăderea investiţiilor directe. Modul de a conduce guvernul e unul greşit şi trebuie să schimbăm această direcţie. Nu avem linii roşii aşa cum au stabilit alţii. Ne dorim rapid o soluţie care să ne scoată din acest blocaj politic şi să schimbe direcţia ţării”, a spus Sorin Grindeanu.

În schimb, delegaţia AUR, din care a lipsit liderul George Simion, a solicitat declanşarea alegerilor anticipate. Simion a contestat legitimitatea preşedintelui Nicuşor Dan, pe care l-a numit „uzurpator”.

Dan Dungaciu, prim-vicepreşedintele AUR, a criticat rolul preşedintelui în gestionarea crizei politice şi a susţinut că soluţia este organizarea alegerilor anticipate.

„Un preşedinte care decide ce trebuie să facă parlamentul, cum trebuie să facă parlamentul nu încurajează normele euroatlantice pe care le proclamă. Preşedintele îşi asumă un discurs care perpetuează o stare de violenţă societală. Nu am reuşit să avem un dialog despre cum putem ieşi din această criză. Războiul acesta continuă, că este al preşedinţiei, că este din afara României, lucrurile acestea nu le ştim. Soluţia pentru noi sunt alegeri anticipate. Nu plecăm de aici cu gândul că Cotroceniul poate produce soluţii pentru România. Cotroceniul este un factor de blocaj”, a spus Dan Dungaciu.

PNL a semnalat disponibilitatea de a discuta cu premierul desemnat, menţinând însă opoziţia faţă de participarea la un guvern alături de PSD. După discuţiile cu preşedintele ţării, Ilie Bolojan a spus:

„Dacă PSD va intra la guvernare, PNL va intra în opoziţie. Suntem conştienţi de necesitatea de a avea un guvern care să rezolve problemele pe termen scurt: rectificarea bugetului, măsuri pentru controlul cheltuielilor, pregătirea anului 2027. Este foarte important să avem nu orice fel de guvern, ci un guvern care va menţine echilibrele bugetare. (...) Nu neapărat datoria este o problemă ca procent din PIB, ci viteza mare de creştere a ei. Dacă nu se va menţine disciplina financiară, costurile sociale vor fi anulate şi ne vom întoarce de unde am plecat. Viitorul guvern va trebui să continue ce am făcut noi. Aşteptăm nominalizarea, vom discuta serios cu premierul desemnat, vom vedea care sunt posibilităţile pentru a evita prelungirea blocajului politic şi vom lua deciziile în forurile partidului”.

Liderul USR, Dominic Fritz, a menţionat că poziţia partidului rămâne în favoarea declanşării alegerilor anticipate.

„Ne dorim un guvern cu puteri depline care poate să livreze rezultate pentru români. Un guvern care ar depinde de o majoritate de o zi, ca a doua zi să vedem majorităţi conjuncturale de o zi sau două dintre PSD şi AUR nu ar fi un guvern cu puteri depline. De aceea, soluţia anticipatelor nu este doar soluţia constituţională, ci şi soluţia cea mai sinceră pentru românii care aşteaptă ca această criză să se rezolve. (...) Evident că preşedintele Nicuşor Dan poate să facă o nominalizare şi evident că vom sta la discuţii cu premierul desemnat, dar vom dori să ştim cu ce majoritate va livra reformele aşteptate de cetăţeni. (...) Nu susţinem un guvern PSD”, a spus Dominic Fritz.

Delegaţia UDMR, condusă de Kelemen Hunor, a reiterat solicitarea constituirii unei majorităţi, în pofida diviziunilor din Parlament.

„Preşedintele, cu desemnarea de azi, în opinia mea mai are cel puţin încă două desemnări de făcut. Trebuie conturată o majoritate. E greu, cu toate declaraţiile contondente. Anticipatele nu rezolvă nimic, nu ne ajută, ne încurcă mai mult. Dar dacă ajungem la anticipate, mergem cu drag şi vom reuşi să trecem pragul electoral pentru accederea în Parlament, aşa cum am făcut-o în ultimii 36 de ani. Dacă facem anticipate, ce se va schimba? Va arăta mai bine Parlamentul? Cred că acum anticipatele nu rezolvă problemele ţării”, a spus Kelemen Hunor.

Acesta a precizat că linia roşie a UDMR este imposibilitatea de a vota un guvern susţinut de AUR.

Varujan Pambuccian, liderul grupului celor 19 deputaţi aparţinând minorităţilor naţionale, a declarat:

„Ori mergem înainte cu situaţia asta şi atunci avem o problemă mare cu rectificarea şi cu bugetul pe anul viitor, ori declanşăm anticipate - avem o problemă mare cu rectificarea şi cu bugetul pe anul viitor - şi ne întoarcem la aceeaşi situaţie, cu o singură diferenţă: partidele mainstream se vor urî şi mai mult”.

În opinia sa, soluţia este flexibilizarea poziţiilor liderilor politici pentru constituirea unei majorităţi. În caz contrar, prelungirea blocajului va afecta nivelul de trai al cetăţenilor.

Pentru Luca Niculescu, dificultatea negocierii este astfel dublă: trebuie să obţină voturile pentru învestire şi să construiască un acord suficient de solid pentru adoptarea bugetului. O majoritate care aprobă cabinetul, dar se destramă la primele măsuri fiscale, ar prelungi incertitudinea urmărită de investitori.

• Ce urmează pentru investitori

Investitorii cer deja statului dobânzi mari. Randamentul titlurilor de stat pe zece ani ajunsese la aproximativ 7,6% la sfârşitul lui septembrie, iar Ministerul Finanţelor a majorat dobânzile la titlurile Tezaur oferite populaţiei între 5 octombrie şi 6 noiembrie: 6,50% pe un an, 7% pe trei ani şi 7,50% pe cinci ani, faţă de 6,20%, 6,75% şi 7,15% la emisiunea precedentă, după cum a arătat BURSA. În primele şapte luni din 2026, statul a plătit dobânzi de 40,12 miliarde de lei, cu 26,5% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit Ministerului Finanţelor.

Pentru deţinătorii de titluri de stat tranzacţionabile, relaţia dintre randament şi preţ este esenţială. Dacă guvernul condus de Luca Niculescu adoptă un buget credibil, reduce deficitul şi contribuie la menţinerea ratingului de investiţii, presiunea asupra randamentelor se poate diminua. Scăderea randamentelor de piaţă favorizează creşterea preţului obligaţiunilor deja emise, cu dobândă fixă.

Dacă România este retrogradată în categoria speculativă, costurile de finanţare pot creşte, iar preţurile obligaţiunilor tranzacţionate pot scădea. Evoluţia lor depinde însă şi de inflaţie, de dobânzile internaţionale şi de aşteptările deja incluse în preţuri.

Pentru populaţia care cumpără titluri Tezaur, dobânda unei emisiuni deja subscrise rămâne cea stabilită la emitere. Schimbările condiţiilor de finanţare se vor reflecta în principal în dobânzile oferite la emisiunile viitoare.

Experienţa diplomatică a lui Luca Niculescu poate susţine comunicarea cu partenerii externi. Reducerea costurilor de împrumut va necesita însă rezultate bugetare şi stabilitate politică.

• Riscul alegerilor anticipate

Parlamentul a respins guvernele propuse de Adrian Veştea şi de Siegfried Mureşan. Aceste respingeri nu sunt suficiente, singure, pentru a stabili că toate condiţiile dizolvării Parlamentului sunt îndeplinite; contează şi expirarea termenului constituţional de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură, precum şi celelalte condiţii aplicabile.

Dacă şi guvernul propus de Luca Niculescu este respins, blocajul politic se poate prelungi. Eventuala dizolvare a Parlamentului şi organizarea alegerilor anticipate ar pune presiune asupra calendarului bugetar, prin întârzierea formării unui executiv cu susţinere parlamentară.

Pentru investitori, riscul principal este ca România să intre în evaluarea Fitch fără un buget credibil pentru 2027 şi fără o majoritate capabilă să îl aplice.

Următoarele trei momente devin astfel decisive: votul de învestitură al guvernului Niculescu, prezentarea echipei economice şi a acordului parlamentar care o susţine, respectiv publicarea proiectului de buget pe 2027. În acestea se va vedea dacă experienţa sa de negociator internaţional poate produce şi un acord intern capabil să reducă incertitudinea economică.