Mediul de afaceri se opune, momentan, oricăror creşteri de taxe

Menţinerea cotei unice de impozitare, reducerea evaziunii fiscale, simplificarea şi debirocratizarea proceselor administrative, scăderea cheltuielilor statului şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene constituie cerinţele mediului de afaceri din ţara noastră care au fost prezentate de reprezentanţii acestuia ieri, la Palatul Cotroceni, la întâlnirea pe care au avut-o cu preşedintele Nicuşor Dan. La discuţii au fost prezenţi reprezentanţii celor mai influente organizaţii patronale şi camere de comerţ din România: Confederaţia Patronală Concordia, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Consiliul Investitorilor Străini, Romanian Business Leaders, Camerele de Comerţ Americană, Franceză şi Germano-Română.

Preşedintele ţării nu a venit cu soluţii concrete, ci a indicat că până la 30 iunie trebuie decis un pachet de măsuri pentru reducerea deficitului, urmând ca după această dată să se discute despre măsuri de reconstrucţie şi dezvoltare.

Preşedintele Nicuşor Dan a spus: "Sper să fie prima din mai multe întâlniri pe care să le avem şi v-aş propune, pentru că ştiţi că este un moment dificil pentru politica fiscală a României, să împărţim discuţia în două: ce e de făcut înainte de 30 iunie când trebuie să pregătim un pachet pentru a doua jumătate a lui 2025 în care să luăm nişte măsuri pentru deficit, sper eu cât mai multe reduceri de cheltuieli, şi după 30 iunie, în care să vorbim de lucruri de construcţie".

Participanţii şi-au reafirmat angajamentul faţă de stabilitatea economică a ţării, pledând pentru măsuri eficiente şi sustenabile care să sprijine finanţele publice pe termen lung. În discursul său, Dan Şucu, preşedintele Concordia, a punctat importanţa instituţiei feedback-ului în luarea deciziilor, subliniind că autorităţile trebuie să urmărească aplicarea şi eficienţa măsurilor adoptate, ajustându-le acolo unde este necesar.

"Există ceva care în afaceri este esenţial: se numeşte instituţia feed-back-ului. După ce ai luat o decizie, trebuie să vezi mai departe cum se aplică decizia respectivă, dacă funcţionează, dacă nu funcţionează, cum o poţi perfecţiona. Asta este esenţial într-o societate şi este esenţial, după părerea mea, să facă acest lucru şi Guvernul României şi statul român", a spus Dan Şucu, care a menţionat că mediul de afaceri se opune creşterii taxelor şi prioritare trebuie să fie reducerea cheltuielilor publice şi reformarea administraţiei publice locale şi centrale. De aceeaşi părere au fost şi reprezentanţii celorlaltor confederaţii patronale, precum şi membrii camerelor de comerţ menţionate mai sus.

De altfel, mediul de afaceri a prezentat şi un set de propuneri clare şi urgente pentru viitorul guvern, care se referă la reducerea cheltuielilor bugetare prin eliminarea privilegiilor excesive, îngheţarea creşterii cheltuielilor statului la nivelul inflaţiei, evaluarea sustenabilităţii creşterilor salariale şi a pensiilor şi reducerea risipei în sistemul public, inclusiv prin respectarea guvernanţei corporative în companiile de stat. Oamenii de afaceri au atras atenţia că, pentru echilibrarea fiscal-bugetară, menţinerea cotei unice trebuie completată cu măsuri realiste de reducere a deficitului, combaterea fermă a evaziunii fiscale, eliminarea supraimpozitării muncii part-time şi renunţarea la măsurile populiste de plafonare a preţurilor, care distorsionează piaţa.

Pentru debirocratizare, mediul de afaceri propune o abordare structurată, cu o unitate guvernamentală dedicată, sprijinită politic, care să elimine reglementările inutile şi să digitalizeze rapid procesele administrative, cerând chiar numirea unui viceprim-ministru responsabil pentru digitalizare, care să implementeze soluţii concrete în zonele cu impact major asupra cetăţenilor şi companiilor. Simplificarea accesului la fondurile europene, reducerea birocraţiei în evaluarea proiectelor, predictibilitatea plăţilor de la stat către sectorul privat şi reducerea controalelor fiscale abuzive sunt alte măsuri considerate de mediul de afaceri prioritare pentru fluidizarea relaţiei dintre mediul privat şi stat.

În plan investiţional, patronatele susţin accelerarea atragerii fondurilor europene prin operaţionalizarea reformelor din PNRR, deblocarea fondurilor aferente cadrului financiar 2021-2027 şi finalizarea proiectelor de infrastructură aflate în derulare. Dezvoltarea competenţelor prin vouchere de formare profesională şi realocarea eficientă a resurselor din proiectele neviabile sunt măsuri care pot contribui decisiv la creşterea competitivităţii economiei româneşti, mai susţin oamenii de afaceri.

Practic, aşteptările sunt ferme: antreprenorii cer parteneriat real cu viitorul guvern, în care politicile publice să fie construite în sprijinul iniţiativei private, nu împotriva ei. Într-o perioadă marcată de volatilitate economică şi incertitudine politică, oamenii de afaceri au nevoie de stabilitate, sprijin şi încredere pentru a continua să creeze locuri de muncă, valoare şi dezvoltare.