Ministerul Finanţelor: „Legea bugetului de stat pe 2026 a intrat în vigoare”

Legea bugetului de stat pe anul 2026 a fost publicată în Monitorul Oficial vineri, 27 martie, şi a intrat în vigoare, stabilind cadrul legal pentru gestionarea finanţelor publice în acest an, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor.

Conform sursei citate, bugetul aprobat pentru 2026 este construit pe venituri de 390.606,8 milioane de lei şi cheltuieli de 713.207,7 milioane de lei sub formă de credite de angajament, respectiv 526.291,3 milioane de lei sub formă de credite bugetare. Deficitul bugetar este prevăzut la 135.684,5 milioane de lei, precizează aceeaşi sursă.

Potrivit Ministerului Finanţelor, una dintre direcţiile principale ale bugetului din acest an este accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi a investiţiilor finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Astfel, bugetul include resursele necesare pentru continuarea şi accelerarea proiectelor derulate prin PNRR, precum şi creditele de angajament şi creditele bugetare necesare cofinanţării publice a proiectelor finanţate prin Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 şi prin Fondul pentru Modernizare, mai notează sursa citată.

În acelaşi timp, prin buget sunt asigurate şi fondurile necesare pentru activităţi de asistenţă tehnică, pentru Fondul Bilateral şi pentru proiectele gestionate prin Fondul Român de Dezvoltare Socială, în cadrul noilor programe aferente Mecanismelor Financiare SEE şi Norvegian 2021-2028, conform comunicatului Ministerului Finanţelor.

O altă componentă importantă a bugetului vizează investiţiile publice şi marile proiecte de infrastructură. Ministerul Finanţelor arată că sunt autorizate creditele necesare pentru lucrări de reabilitare şi dezvoltare a infrastructurii, inclusiv pentru proiecte precum Autostrada Sibiu-Piteşti, drumul de mare viteză Bacău-Paşcani şi pentru elaborarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice de execuţie pentru drumurile expres Suceava-Siret şi Târgu Neamţ-Iaşi-Ungheni, precizează aceeaşi sursă.

Potrivit aceleiaşi surse, bugetul prevede, de asemenea, alocări pentru întreţinerea infrastructurii feroviare publice şi pentru restructurarea companiei TAROM, în conformitate cu reglementările europene. În paralel, sunt prevăzute fonduri pentru continuarea Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) şi a Programului Naţional de Investiţii „Anghel Saligny”, precum şi pentru finanţarea programelor de consolidare a clădirilor cu risc seismic, a investiţiilor în „Şcoli sigure şi sănătoase” şi a proiectelor de consolidare a spitalelor, mai notează sursa citată.

În ceea ce priveşte administraţia locală, Ministerul Finanţelor precizează că prin buget au fost alocate din taxa pe valoarea adăugată (TVA) fonduri în valoare de 28.828,4 milioane de lei pentru susţinerea funcţionării serviciilor publice şi a cheltuielilor descentralizate. Din această sumă, 17.686,1 milioane de lei sunt destinate cheltuielilor descentralizate ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti, 4.446,6 milioane de lei merg către cheltuielile descentralizate ale judeţelor, iar 4.900,1 milioane de lei sunt prevăzute pentru echilibrarea bugetelor locale, conform aceleiaşi surse.

Aceste fonduri susţin, potrivit Ministerului Finanţelor, servicii sociale destinate copiilor, persoanelor cu dizabilităţi şi vârstnicilor, programe educaţionale, inclusiv Programul pentru şcoli şi stimulentele educaţionale pentru copiii din familii defavorizate, funcţionarea şi întreţinerea unităţilor de învăţământ special, precum şi alte servicii publice esenţiale la nivel local.

Totodată, bugetul stabileşte şi modul de repartizare a impozitului pe venit în anul 2026, precizează Ministerul Finanţelor. Astfel, 63% din sumele încasate sunt direcţionate către bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, 15% către bugetele judeţelor, 6% într-un fond aflat la dispoziţia consiliilor judeţene pentru susţinerea dezvoltării locale, 14% într-un fond naţional destinat echilibrării bugetelor locale, iar 2% pentru finanţarea instituţiilor publice de spectacole, precum teatre, opere şi filarmonici, se arată în comunicat.

În zona cheltuielilor sociale şi a investiţiilor în capitalul uman, Ministerul Finanţelor menţionează mai multe alocări bugetare punctuale. Pentru educaţie, sunt prevăzute 1.531.090 mii de lei pentru Programul Naţional „Masă sănătoasă” şi 100.000 mii de lei pentru programul „Sport în Şcoală”, conform aceleiaşi surse. În plus, bugetul acoperă transportul gratuit pentru elevi, stimulentele educaţionale pentru preşcolarii vulnerabili şi drepturile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. Totodată, 915,6 milioane de lei sunt alocate pentru învăţământul particular şi confesional fără taxe, potrivit sursei citate.

În ceea ce priveşte protecţia socială, bugetul include sumele necesare pentru plata drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap, finanţarea căminelor de vârstnici, a centrelor de zi şi a indemnizaţiilor pentru îngrijitorii informali, mai notează sursa citată. În plus, pentru protejarea populaţiei în faţa fluctuaţiilor preţurilor la energie, sunt prevăzute 1.750.000 mii de lei prin Ministerul Muncii şi 2.000.000 mii de lei prin Ministerul Energiei pentru schemele de compensare, conform Ministerului Finanţelor.

În domeniul sănătăţii, bugetul pe 2026 prevede menţinerea accesului la tratamente inovatoare prin contracte cost-volum, în limita a 8.750.000 mii de lei, se mai arată în comunicat.

Totodată, Legea bugetului de stat include şi alocări pentru securitate şi apărare naţională, mai notează sursa citată. Ministerul Finanţelor precizează că bugetul pe 2026 susţine consolidarea capacităţii de apărare a României prin mecanisme strategice de finanţare internaţională, precum SAFE şi Foreign Military Financing. De asemenea, sunt prevăzute fonduri pentru susţinerea cercetării medico-militare în cadrul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino”, conform comunicatului sursă.

Ministerul Finanţelor susţine, potrivit aceleiaşi surse, că execuţia bugetară va fi monitorizată în perioada următoare, în condiţiile în care anul 2026 este construit în jurul unor obiective precum consolidarea fiscală, continuarea investiţiilor publice şi susţinerea proiectelor finanţate din surse europene.