Ministerul Finanţelor: Deficitul bugetar a ajuns la 0,7% din PIB în primele două luni din 2026

Ministerul Finanţelor a anunţat, joi, execuţia bugetară pentru primele două luni din 2026, indicând un deficit de 14,23 miliarde de lei, echivalentul a 0,7% din PIB, de două ori mai mic faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, după ce în luna ianuarie a anului 2026 a fost înregistrat un excedent bugetar de 0,04% din PIB.

În acelaşi timp, restituirile de TVA au urcat la 7,22 miliarde lei în intervalul ianuarie-februarie, contribuind la creşterea lichidităţii din economie şi la susţinerea investiţiilor private.

Conform unui comunicat transmis de Ministerul Finanţelor, execuţia bugetului general consolidat s-a încheiat, după primele două luni din 2026, cu un deficit nominal de 14,23 miliarde lei (0,70% din PIB), în scădere semnificativă faţă de nivelul de 30,24 miliarde lei (1,58% din PIB) consemnat în perioada similară din 2025. Astfel, deficitul bugetar ca pondere în PIB s-a redus cu 0,88 puncte procentuale.

I. Veniturile bugetului general consolidat

Veniturile totale au atins 103,73 miliarde lei în primele două luni din 2026, marcând o creştere de 15,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Ca pondere în PIB, acestea au avansat cu 0,37 puncte procentuale, dintre care 0,20 puncte procentuale provin din veniturile curente, în special TVA şi impozitul pe salarii şi venit.

Încasările nete din TVA au ajuns la 23,75 miliarde lei, în urcare cu 20,6% faţă de anul anterior. Evoluţia a fost susţinută de creşterea încasărilor brute din TVA, care au avansat cu 20,3% de la un an la altul, pe fondul îmbunătăţirii colectării. În paralel, restituirile de TVA au crescut la 7,22 miliarde lei în perioada ianuarie-februarie 2026, de la 6,08 miliarde lei în aceeaşi perioadă din 2025, ceea ce a contribuit la injectarea de lichiditate în economie şi la sprijinirea investiţiilor private.

Veniturile din impozitul pe venit şi salarii au totalizat 13,46 miliarde lei, în creştere cu 22,3% comparativ cu anul precedent. Majorarea a fost determinată în principal de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende, de 57,6%, pe fondul distribuirilor concentrate la finalul anului 2025. Totodată, încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 8,7%, influenţate de eliminarea facilităţilor fiscale pentru sectoarele construcţii, agricultură, industrie alimentară şi IT.

Contribuţiile de asigurări au însumat 35,15 miliarde lei, în creştere cu 6,0% faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Dinamica reflectă atât extinderea bazei de impozitare, cât şi un nivel mai ridicat al transferurilor către Pilonul II de pensii comparativ cu începutul anului precedent.

Veniturile din accize au fost de 6,90 miliarde lei, în scădere uşoară, de 0,9% faţă de anul anterior, pe fondul diminuării încasărilor din accizele la produsele din tutun, în timp ce accizele la produsele energetice au consemnat o creştere de 13,8%.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană au totalizat 8,28 miliarde lei, înregistrând un avans semnificativ de 87,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

II. Cheltuielile bugetului general consolidat

Cheltuielile totale s-au ridicat la 117,96 miliarde lei, în scădere cu 1,6% în termeni nominali comparativ cu primele două luni din 2025. Ca pondere în PIB, acestea s-au redus de la 6,3% la 5,8%.

Cheltuielile pentru asistenţă socială au ajuns la 43,18 miliarde lei, în creştere cu 0,9% faţă de perioada similară din anul anterior, evoluţie influenţată de măsurile prevăzute în Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Totodată, acestea au inclus şi plăţile din bugetul de stat pentru compensarea facturilor la energie electrică şi gaze naturale, care au totalizat 6,97 milioane lei în primele două luni din 2026.

Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,26 miliarde lei, menţinându-se la un nivel similar celui din anul precedent, atât în termeni absoluţi, cât şi ca pondere în PIB.

Cheltuielile de personal au însumat 27,13 miliarde lei, în scădere cu 0,98 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă din 2025, pe fondul reducerii unor sporuri pentru anumite categorii de bugetari şi al măsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în intervalul 2025-2026. Ca pondere în PIB, acestea reprezintă 1,3%, cu 0,2 puncte procentuale mai puţin decât în anul anterior.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au totalizat 14,43 miliarde lei, în scădere cu 2,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2025, în contextul în care, în ianuarie 2025, au fost achitate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate sume aferente decontării unor medicamente restante din anul 2024.

Cheltuielile pentru investiţii s-au situat la 11,20 miliarde lei, incluzând atât cheltuieli de capital, cât şi programe de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe. Din total, 76,82% reprezintă plăţi pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2021-2027, inclusiv prin PNRR şi componenta sa de împrumut.

Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 1,49 miliarde lei, direcţionate în principal către transportul de călători şi sprijinirea producătorilor agricoli, din care 16,85 milioane lei au fost alocate pentru compensarea consumului de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici.

Alte cheltuieli au însumat 1,68 miliarde lei, incluzând în principal burse pentru elevi şi studenţi, finanţarea cultelor, despăgubiri civile şi plăţi aferente titlurilor emise de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.

Plăţile aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile au totalizat 9,72 miliarde lei, acoperind programe din cadrele financiare 2014-2020 şi 2021-2027, subvenţii agricole, Fondul de Modernizare şi PNRR.