Oana Ţoiu: ”Front comun România-Republica Moldova, împotriva ingerinţelor străine”

Ministrul afacerilor externe interimar, Oana Ţoiu, a participat, vineri, la Chişinău, la reuniunea ministerială a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, alături de omologii din celelalte 45 de state membre, informează news.ro.

Potrivit MAE, ministrul a mers la Chişinău cu mesaje concrete pe cele trei direcţii care definesc activitatea Consiliului Europei: drepturile omului, democraţia şi statul de drept.

Cel mai vizibil moment al participării a fost co-prezidarea, alături de viceprim-ministrul Republicii Moldova, Mihai Popşoi, a mesei rotunde dedicate combaterii operaţiunilor de ingerinţă străină şi protejării integrităţii alegerilor.

"Ministrul Oana Ţoiu a subliniat că asistăm la o escaladare fără precedent a manipulării şi interferenţei informaţionale (FIMI) prin campanii tot mai bine finanţate, alimentate de inteligenţă artificială şi unelte cibernetice, care răspândesc dezinformarea cu o viteză greu de contracarat. Pentru România şi Republica Moldova, fenomenul are o miză aparte având în vedere că limba comună face ca cele două spaţii informaţionale să se contopească, iar campaniile ostile să poată fi duse în ambele ţări dintr-un singur punct", arată MAE.

Pe marginea discuţiilor despre Noul Pact Democratic pentru Europa, ministrul Oana Ţoiu a salutat eforturile de a aduce tinerii mai aproape de exerciţiul democratic, de la învăţare la inovare şi apărare a valorilor democratice. Societatea civilă, a subliniat oficialul român, rămâne o condiţie esenţială pentru o democraţie autentică, iar România îşi menţine angajamentul ferm pentru implementarea Foii de parcurs privind implicarea societăţii civile în relaţia cu Consiliul Europei 2024-2027.

Potrivit MAE, România a notificat intenţia de a adera la Acordul Parţial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special pentru Crima de Agresiune împotriva Ucrainei ca un pas concret al angajamentului ferm de a sprijini eforturile internaţionale pentru tragerea la răspundere a celor responsabili de încălcări grave ale dreptului internaţional. Înfiinţarea tribunalului este susţinută de 36 de ţări.

Ministrul român a reafirmat angajamentul faţă de sistemul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului iar pe tema migraţiei, a precizat că România urmăreşte îndeaproape evoluţiile, în acord cu obligaţiile care decurg din Convenţie.

La final, miniştrii au adoptat Declaraţia de la Chişinău şi o serie de decizii privind Acordul Parţial Extins privind Comitetul Director al Tribunalului Special, Noul Pact Democratic pentru Europa, viitorul activităţilor Consiliului Europei în domeniul migraţiei şi cooperarea cu Uniunea Europeană. Declaraţia reflectă un proces autentic de dialog şi efortul comun de a găsi un numitor comun între statele părţi la Convenţie.

Oana Ţoiu a vorbit la Chişinău despre lecţiile învăţate din propria experienţă electorală recentă şi cu disponibilitatea de a le pune la dispoziţia partenerilor europeni.

"Mesajul transmis a fost că schimbul de informaţii, cooperarea internaţională şi instrumentele juridice adecvate sunt singura cale prin care democraţiile europene pot răspunde eficient. Orice răspuns trebuie însă să respecte libertatea de exprimare şi independenţa presei", precizează ministerul.

În marja reuniunii, ministrul Oana Ţoiu a participat la micul dejun de lucru oferit miniştrilor de externe din statele UE de către preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Reuniunea de la Chişinău a marcat şi transferul preşedinţiei Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei de la Republica Moldova la Principatul Monaco, pentru perioada mai - noiembrie 2026.