OAR Bucureşti: Piaţa de proiectare din România depăşeşte 300 milioane euro

Piaţa de proiectare de arhitectură din România a urcat de la sub 30 de milioane de euro în anul 2001 la peste 300 de milioane de euro în 2026, interval în care Capitala generează aproximativ 50% din acest volum, potrivit unui comunicat de presă emis de Filiala Teritorială Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România remis redacţiei. La 25 de ani de la fondarea organizaţiei naţionale, filiala Bucureşti întruneşte 4.788 de arhitecţi activi, cifră care reprezintă circa o treime dintre profesioniştii din domeniu la nivelul ţării şi formează cea mai extinsă comunitate de profil din România, informează sursa citată.

Comunitatea profesională a înregistrat transformări de structură faţă de anul 2001, când filiala număra 1.290 de membri, compuşi din 810 arhitecţi şi 480 de arhitecte, în timp ce în prezent numără 2.601 femei şi 2.187 de bărbaţi. În România funcţionează între 3.500 şi 4.000 de birouri de profil, de la ateliere mici până la companii mari. Liderii din piaţă ating venituri de 3 până la 6 milioane de euro anual, iar primele 10 societăţi cumulează între 20 şi 30 de milioane de euro, după ce în anul 2001 o firmă depăşea rareori pragul de 1 milion de euro. Dovezile emise de filială păstrează un ritm constant de aproape 13.000 pe an, cu 12.986 în 2006, 12.651 în 2025 şi 9.156 până la începutul lunii octombrie 2026, conform datelor menţionate.

Tariful mediu de proiectare a crescut de la 3-10 euro pe metru pătrat la 15-45 euro pe metru pătrat pe fondul cerinţelor de detaliere. Echipele integrează manageri BIM, auditori nZEB şi experţi în trafic, însorire, peisagistică, acustică sau certificări de sustenabilitate, în timp ce evidenţa profesională se derulează digital prin platforma SIOAR, transmite organizaţia.

„Inteligenţa artificială, BIM-ul, decarbonizarea, schimbarea climatică, industrializarea construcţiilor nu sunt teme pentru conferinţele din 2030, ele ne influenţează azi profesia, indiferent că ne referim la mediul academic, la practica propriu-zisă, la reglementare sau administraţie”, a explicat dr. arh. Sergiu Petrea, preşedintele OAR Bucureşti, notează sursa citată.

„Aceşti 25 de ani înseamnă pentru generaţia noastră o dublă responsabilitate: faţă de arhitecţii cu viziune care au construit Ordinul, comunitatea profesională actuală, mecanismele, infrastructura şi standardele la care vrem să profesăm, dar mai ales faţă de potenţialul arhitecturii de a produce bine în societate, beneficiarul final al misiunii noastre într-o lume în schimbare accelerată”, a afirmat Ştefan Bâlici, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, potrivit comunicatului de presă.

OAR Bucureşti derulează un proiect de analiză strategică cu orizontul anului 2051, coordonat de Bulent Duagi, specialist în foresight. Analiza porneşte de la impactul inteligenţei artificiale şi de la riscurile seismice sau climatice, precum inundaţiile, căldura extremă sau un cutremur sever. Combinarea celor două axe generează patru scenarii de lucru pentru pregătirea juniorilor, educaţia continuă, stabilitatea economică a birourilor şi adaptarea instituţiilor, transmite sursa citată.

„Nu se mai pune problema dacă profesia se va schimba, pentru că se schimbă deja. Problema este dacă vom fi autorii schimbării sau doar o vom constata”, a subliniat dr. arh. Sergiu Petrea, preşedintele OAR Bucureşti, conform datelor menţionate.

Consultarea membrilor după primele 100 de zile de mandat ale noii conduceri conturează trei direcţii de acţiune: sustenabilitatea practicii prin claritate în autorizare şi mentorat, redefinirea rolului arhitectului prin evidenţierea coordonării şi a deciziei în faţa automatizării, precum şi consolidarea colaborării interne şi a dialogului cu organizaţia naţională, informează sursa citată.

„Trebuie să apărăm calitatea proiectului arhitectural în faţa vitezei de a-l preda. Trebuie să apărăm responsabilitatea profesională în faţa semnăturii de complezenţă. Pentru că noi, arhitecţii, avem un privilegiu puţin incomod: lucrurile pe care le facem trăiesc, de regulă, mai mult decât noi. Ştim fragilitatea fiinţei umane, dar, ca arhitecţi, avem speranţa că prin ceea ce construim ajungem să lăsăm o amprentă în dansul lung al generaţiilor şi al secolelor”, a declarat dr. arh. Sergiu Petrea, preşedintele OAR Bucureşti, potrivit comunicatului de presă.

Filialele Bucureşti, Iaşi, Timiş şi Transilvania, prin preşedinţii dr. arh. Sergiu Petrea, arh. Sebastian Săvescu, dr. arh. Mirel Drăgan şi arh. Claudiu Salanţa, au semnat parteneriatul strategic BITT pentru susţinerea reciprocă a proiectelor şi uniformizarea bunelor practici, arată datele transmise.

„Credem că OAR Bucureşti trebuie să treacă într-o altă etapă. De la Ordinul care administrează profesia, la Ordinul care încearcă să o construiască prin parteneriate solide şi dialog”, a evidenţiat dr. arh. Sergiu Petrea, preşedintele OAR Bucureşti, transmite sursa citată.

Ordinul Arhitecţilor din România reglementează profesia şi protejează titlul de arhitect în baza Legii 184/2001, finanţează programe culturale prin Timbrul Arhitecturii şi vizează pentru anul 2030 o comunitate capabilă să sprijine dezvoltarea unui mediu construit calitativ, notează comunicatul de presă.