Preşedintele american Donald Trump a fost inclus de organizaţia Reporteri fără Frontiere (RSF) pe lista anuală a „prădătorilor libertăţii presei”, din cauza atacurilor împotriva jurnaliştilor, a restricţiilor impuse profesioniştilor din domeniul informaţiei şi a tentativelor de a transforma jurnalismul în comunicare politică, relatează EFE.
Lista publicată de RSF îi include şi pe alţi lideri precum preşedintele rus Vladimir Putin, liderul belarus Aleksandr Lukaşenko alături de actori politici, militari şi economici acuzaţi că ameninţă independenţa presei sau siguranţa jurnaliştilor.
• RSF acuză intensificarea presiunilor asupra presei din SUA
Potrivit organizaţiei, de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, în ianuarie 2025, atacurile împotriva presei au depăşit tot mai mult nivelul declaraţiilor şi al politicilor publice, ajungând să includă restricţii fizice impuse jurnaliştilor. RSF susţine că preşedintele american şi-a intensificat acţiunile menite să reducă jurnalismul la comunicare politică. Organizaţia aminteşte şi că Statele Unite au coborât şapte poziţii într-un singur an în clasamentul său privind libertatea presei, ajungând pe locul 64.
În lista din acest an figurează din nou forţele armate israeliene, Partidul Comunist Chinez şi cartelurile mexicane. În cazul Mexicului, RSF denunţă climatul de intimidare generat de grupările criminale organizate, într-o ţară în care jurnalişti continuă să fie ucişi în legătură cu activitatea lor profesională.
• Lideri politici acuzaţi de intimidarea jurnaliştilor
O nouă intrare pe listă este preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi. RSF îi reproşează arestarea unor jurnalişti de la platforma de verificare a informaţiilor Matsaddash şi închiderea publicaţiei independente Mada Masr. În aceeaşi categorie se află prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, precum şi alţi lideri acuzaţi de organizaţie că folosesc instituţiile statului pentru a reduce la tăcere vocile critice.
Lista urmăreşte să evidenţieze atât presiunile exercitate direct de autorităţi, cât şi ameninţările la adresa siguranţei jurnaliştilor provenite din partea unor actori politici sau a grupărilor criminale.
• Giganţii tehnologici şi miliardarii, criticaţi pentru influenţa asupra presei
RSF atrage atenţia şi asupra influenţei economice asupra independenţei editoriale. În această categorie sunt menţionate companiile americane Alphabet, proprietarul Google, şi Meta, compania care deţine Facebook, WhatsApp şi Instagram. Organizaţia include, de asemenea, miliardari precum francezul Vincent Bollore, care deţine participaţii în presa scrisă şi audiovizuală, şi omul de afaceri georgian Bidzina Ivanişvili, pe care îi acuză că slăbesc instituţiile media independente sau exercită presiuni asupra autonomiei editoriale.
Elon Musk apare din nou pe listă, RSF reproşându-i promovarea dezinformării prin intermediul reţelei sociale X, răspândirea ostilităţii faţă de jurnalişti şi afectarea libertăţii de informare. Preşedintele Argentinei, Javier Milei, este inclus, la rândul său, pentru atacurile repetate la adresa jurnaliştilor şi a instituţiilor media critice, pe care le acuză de corupţie, minciună şi manipulare politică.
• Lista a fost modificată faţă de ediţia precedentă
RSF a eliminat din ediţia din acest an mai multe nume prezente pe lista din 2025, fie pentru că persoanele respective nu mai ocupă poziţii centrale în acţiunile împotriva presei, fie pentru că au decedat sau au fost înlăturate de la putere. Printre cei eliminaţi se numără fostul lider suprem iranian Ali Khamenei, ucis în primele operaţiuni ale războiului declanşat de Statele Unite şi Israel împotriva Iranului. De pe listă au mai fost scoşi Nicolas Maduro, înlăturat de la conducerea Venezuelei în urma unei operaţiuni militare americane şi transferat într-o închisoare din Statele Unite, precum şi Viktor Orban şi Aleksandar Vuèić, care au pierdut puterea în urma alegerilor din Ungaria, respectiv Serbia. Prin această listă anuală, Reporteri fără Frontiere atrage atenţia asupra presiunilor politice, economice şi violente care pot afecta libertatea presei şi capacitatea jurnaliştilor de a informa publicul independent.






















































