Parlamentul European: Până la 10% din fondurile viitorului CFM trebuie alocate regiunilor frontaliere estice afectate de război şi ameninţări hibride

Parlamentul European solicită un sprijin bugetar consolidat pentru regiunile aflate la frontiera estică a Uniunii Europene, inclusiv prin posibilitatea de a le rezerva până la 10% din fondurile europene relevante în următorul Cadru Financiar Multianual (CFM) 2028-2034, pentru a contracara presiunile economice, demografice şi de securitate generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, conform unui comunicat de presă publicat de legislativul comunitar.

Rezoluţia a fost adoptată joi de plenul Parlamentului European cu 414 voturi pentru, 79 împotrivă şi 90 de abţineri, documentul subliniind că alocările politicii de coeziune destinate flancului estic reprezintă o investiţie strategică în securitatea, rezilienţa şi prosperitatea întregului bloc comunitar, se arată în comunicatul oficial. Deputaţii europeni arată că este necesară o alocare financiară suplimentară şi un mecanism separat de cofinanţare pentru proiectele derulate în teritoriile care suportă costuri geopolitice disproporţionate, transmite sursa menţionată.

Măsurile vizează regiunile din cele nouă state membre care se învecinează direct cu Rusia, Belarus şi Ucraina - România, Bulgaria, Polonia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Ungaria -, zone afectate de declin demografic, încetinire economică, deficit de forţă de muncă, perturbări comerciale şi cheltuieli ridicate de securitate, se precizează în rezoluţie.

Pentru atenuarea acestor dezechilibre, europarlamentarii cer acordarea unui statut prioritar de primă linie pentru regiunile frontaliere estice, însoţit de rate de cofinanţare din fonduri europene de până la 95% sau 100% pentru proiectele strategice de infrastructură critică şi rezilienţă civilă, informează comunicatul instituţiei. Totodată, forul legislativ solicită un pachet dedicat de cel puţin 150 de milioane de euro în cadrul programului de cooperare transfrontalieră Interreg, sumă menită să compenseze pierderile cauzate de suspendarea relaţiilor cu Federaţia Rusă şi Republica Belarus, arată documentul aprobat.

În paralel, legislativul de la Strasbourg trage un semnal de alarmă cu privire la escaladarea ameninţărilor hibride la adresa frontierelor răsăritene, evidenţiind actele de sabotaj, atacurile cibernetice, bruiajul şi manipularea semnalului GPS, incursiunile dronelor, minele marine plutitoare din Marea Neagră şi tentativele de afectare a infrastructurilor strategice, se arată în comunicatul de presă.

În acest sens, rezoluţia cere Comisiei Europene şi statelor membre să permită extinderea eligibilităţii fondurilor de coeziune în planurile de parteneriat naţional şi regional (PNPP) pentru ciclul 2028-2034 către domenii netradiţionale, precum infrastructura cu dublă utilizare (civilă şi militară), conectivitatea şi reţelele digitale, reţelele rutiere şi maritime durabile, pregătirea civilă, sectorul sanitar şi energia, precizează forul european. Poziţia adoptată de Parlamentul European intervine în faza de definitivare a arhitecturii pachetului legislativ post-2027 privind Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de Coeziune şi instrumentele conexe, înaintea negocierilor interinstituţionale cu statele membre, se menţionează în comunicatul oficial.