Peste jumătate dintre bugetari consideră concursurile publice trucate

Peste jumătate dintre angajaţii din sectorul public consideră că unele concursuri de angajare sunt organizate doar formal şi au rezultatele stabilite dinainte, potrivit unui sondaj realizat de Centrul de Formare APSAP remis redacţiei.

Datele indică o frecvenţă ridicată a acestor situaţii pentru 54,7% dintre bugetarii chestionaţi, în timp ce doar 26,6% neagă categoric existenţa acestor practici. Studiul include răspunsurile oferite de 2.169 de salariaţi din administraţia publică, transmite sursa citată. Dintre aceştia, 34,4% afirmă că situaţiile în care rezultatul unui concurs e cunoscut dinainte apar „uneori”, iar 20,3% susţin că acest lucru se întâmplă „frecvent”, conform datelor menţionate.

„Practic, aproape 55% dintre bugetari cred că cel puţin o parte dintre concursurile publice sunt teatru administrativ. Rezultatele indică astfel o problemă de încredere în sistemul de recrutare din administraţia publică, în condiţiile în care mai mult de jumătate dintre angajaţii chestionaţi pun sub semnul întrebării corectitudinea cel puţin a unei părţi dintre concursuri”, declară Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedintele Centrului de Formare APSAP, potrivit comunicatului de presă.

Percepţia asupra corectitudinii recrutărilor variază în funcţie de experienţa în sistemul public. Astfel, 35,9% dintre angajaţii cu peste 25 de ani de vechime menţionează că întâlnesc „uneori” concursuri aranjate, iar 22,7% dintre ei spun că fenomenul este frecvent, informează instituţia.

Prin comparaţie, 29,9% dintre funcţionarii cu o vechime mai mică de patru ani nu cred în existenţa concursurilor trucate, procentul scăzând la 23,8% în cazul celor cu peste 25 de ani de activitate, conform datelor menţionate. Datele arată o tendinţă clară: experienţa îndelungată în administraţie accentuează spiritul critic privind mecanismele de recrutare, transmite sursa citată.

Diferenţe de opinie se înregistrează şi pe baza nivelului de venit. Bugetarii care câştigă peste 9.000 de lei lunar afirmă în proporţie de 33,9% că nu au sesizat astfel de nereguli, faţă de 24,9% dintre cei cu un venit de sub 5.000 de lei, potrivit comunicatului de presă.

Cercetarea evidenţiază, totodată, un grad ridicat de autocenzură în instituţiile statului. Din totalul respondenţilor, 21,7% evită „în foarte mare măsură” să-şi spună părerea de teamă să nu sufere consecinţe profesionale, iar 20% resimt această teamă „în mare măsură”, informează instituţia.

În plus, 24,5% resimt presiunea „într-o anumită măsură”, ceea ce ridică proporţia angajaţilor afectaţi de autocenzură profesională la 66,2%, în timp ce doar 11,8% susţin că problema nu există deloc, conform datelor menţionate.

„Autocenzura profesională completează tabloul. O parte dintre bugetari spun că angajaţii evită "în foarte mare măsură" să spună deschis ce cred, de teama consecinţelor profesionale, iar o altă parte spune «în mare măsură». Adunate cu cei care spun «într-o anumită măsură», rezultă că 66,2% din eşantion simte, la un nivel sau altul, o presiune reală asupra libertăţii de expresie la locul de muncă”, afirmă Bogdan-Costin Fârşirotu, potrivit comunicatului de presă.

În ciuda acestor aspecte problematice, percepţia generală privind administraţia publică în ultimii cinci ani este favorabilă. 45,6% consideră că s-a produs o îmbunătăţire uşoară, iar 11,8% văd o îmbunătăţire semnificativă, totalizând 57,4% de percepţii pozitive, transmite sursa citată. Restul se împart între cei care nu observă nicio schimbare (28,4%) şi cei care percep o deteriorare (14%), informează instituţia.

Această percepţie pozitivă este uniform distribuită, fiind susţinută de 46,6% dintre funcţionarii de conducere şi 45,5% dintre cei de execuţie, conform datelor menţionate.

Situaţia se schimbă la capitolul reorganizărilor instituţionale. Peste o treime (35,3%) susţin că nu au avut loc reorganizări reale, iar 37,5% spun că reorganizările nu au adus nicio schimbare în activitatea zilnică, potrivit comunicatului de presă.

Însumate, aceste procente arată că 72,8% dintre salariaţi nu resimt efecte vizibile ale reorganizărilor instituţionale. Doar 6,8% văd un impact pozitiv, care a generat o mai mare eficienţă şi claritate, în timp ce 20,4% consideră că schimbările au generat confuzie, procent de trei ori mai mare faţă de cel pozitiv, transmite sursa citată.

Studiul APSAP concluzionează că există un decalaj între impresia generală de progres a administraţiei şi eficienţa reformelor structurale, îmbunătăţirile punctuale nefiind corelate cu reformele majore din instituţii, conform datelor menţionate. Studiul a analizat răspunsurile colectate în perioada 19 martie - 28 mai 2026, informează instituţia.