Subvenţiile agricole ale Uniunii Europene au contribuit la creşterea preţurilor fructelor şi legumelor şi au îngreunat accesul oamenilor la o dietă sănătoasă, conform unui raport al Naţiunilor Unite, relatează POLITICO.
Între 2021 şi 2025, preţul unei diete sănătoase a crescut cu 36% în Europa, conform raportului anual cu privire la starea securităţii alimentare şi nutriţiei al Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură (OAA).
Inflaţia a dus la creşterea preţurilor alimentelor în general, însă, politicienii sunt, de asemenea, de vină pentru subvenţionarea în principal a culturilor bogate în amidon, cum ar fi cerealele şi sectorul cărnii, ceea ce face disproporţionat de scumpă cultivarea legumelor, fructelor şi leguminoaselor, potrivit OAA.
Subvenţiile agricole directe ale UE din cadrul Politicii Agricole Comune, pe care Europa le plăteşte încă din anii 1960, sunt parţial de vină, conform sursei citate.
Lipsa investiţiilor în cercetare pentru a reduce costurile de producţie a fructelor şi legumelor, care tind să necesite multă forţă de muncă, a avut un efect şi mai mare asupra accesibilităţii alimentelor sănătoase în Europa, a spus David Laborde, unul dintre autorii raportului şi directorul principal al OAA pentru economie agroalimentară.
„Acest lucru a crescut productivitatea în unele sectoare. Dar nu am făcut nimic pentru leguminoase şi boabe”, a declarat Laborde pentru POLITICO.
Pentru cetăţeanul european obişnuit, aceasta înseamnă că preţul cumpărării unei mese zilnice care îndeplineşte cerinţele minime pentru o dietă sănătoasă, a crescut cu 1 dolar între 2021 şi 2025 şi poate ajunge până la 3,97 dolari, potrivit sursei.
Creşterea preţurilor în Europa este mai mare decât media mondială de 25%, conform raportului OAA.
Pentru fiecare masă sănătoasă, legumele, fructele şi leguminoasele consumă aproape 60% din preţul total, în timp ce culturile bogate în amidon, precum grâul sau orezul, ocupă doar 13%, notează sursa.
Totuşi, majoritatea subvenţiilor agricole la nivel mondial ajung în cereale, zahăr, lactate, carne de vită şi culturi oleaginoase pentru hrana animalelor, informează publicaţia.
Comisia Europeană a publicat recent planul său de acţiune cu privire la proteine, care se concentrează pe reducerea dependenţei Europei de furajele din străinătate, dar îşi propune şi să stimuleze producţia de leguminoase pentru populaţie, conform sursei.
Orice finanţare substanţială depinde de următoarea mare luptă care va avea loc în UE în restul acestui an şi, cel mai probabil, şi ulterior, mai exact următoarea Politică Agricolă Comună pentru perioada 2028-2034, notează sursa citată.
În timp ce legiuitorii europeni se pregătesc pentru o toamnă de discuţii intense, aceştia trebuie să înceteze să mai revină la propunerile lor tradiţionale şi să caute în schimb soluţii mai inovatoare, recomandă Laborde.
„Europa şi-a conceput subvenţiile agricole din motive istorice care erau foarte diferite de furnizarea unei cantităţi mari de fructe şi legume pentru populaţia sa”, a spus Laborde.
Comisia Europeană a refuzat să comenteze raportul OAA, notează publicaţia.
Într-un comentariu scris, un purtător de cuvânt al Comisiei a subliniat, însă, că liderii UE nu au nicio intenţie de a decide ce ar trebui să mănânce oamenii, potrivit sursei.
Planul de acţiune al proteinelor include „acţiuni axate pe cerere pentru a ajuta consumatorii să facă alegeri în cunoştinţă de cauză, inclusiv etichetarea originii, utilizarea criteriilor de sustenabilitate în achiziţiile publice şi campanii de conştientizare, de exemplu cu privire la beneficiile leguminoaselor”, a declarat purtătorul de cuvânt pentru POLITICO.





















































Opinia Cititorului