POLITICO: UE se pregăteşte pentru un posibil atac hibrid cu victime numeroase

Statele membre ale Uniunii Europene discută discret despre modul în care blocul ar trebui să reacţioneze în cazul unui atac hibrid de amploare soldat cu numeroase victime, un scenariu considerat tot mai plauzibil, relatează POLITICO, citat de News.ro.

Discuţiile au avut loc în ultimele săptămâni între ambasadorii celor 27 de state membre, reuniţi într-un format restrâns, fără telefoane sau asistenţi. Potrivit diplomaţilor şi oficialilor europeni citaţi sub protecţia anonimatului, dezbaterile s-au intensificat după descoperirea, în august, a unei drone încărcate cu explozivi pe aeroportul din Leipzig, conform sursei.

UE pregăteşte de mai mulţi ani instrumente pentru coordonarea răspunsului la atacuri cibernetice, tentative de interferenţă electorală şi acte de sabotaj. Discuţiile recente s-au concentrat însă pe scenarii mai grave, în care astfel de acţiuni ar provoca victime la scară largă, potrivit publicaţiei.

„Democraţiile europene se confruntă cu un număr tot mai mare de ameninţări”, a declarat comisarul european pentru justiţie, Michael McGrath, subliniind că UE îşi consolidează capacitatea de a anticipa şi detecta ameninţările şi de a reacţiona rapid şi colectiv, conform sursei.

Potrivit unui oficial european, discuţiile s-au concentrat pe posibilitatea desfăşurării unor echipe de intervenţie, deblocarea fondurilor europene pentru sprijinirea statului afectat şi coordonarea comunicării liderilor instituţiilor UE, potrivit publicaţiei.

„Trebuie să fim pregătiţi pentru ceva grav”, a declarat un diplomat european de rang înalt, care a avertizat că incidentul de la Leipzig arată că un atac soldat cu numeroase victime nu poate fi exclus, conform sursei.

Un alt oficial european a apreciat că amploarea acţiunilor atribuite Rusiei face inevitabil, mai devreme sau mai târziu, apariţia unor victime, potrivit publicaţiei citate.

În ultimele luni, UE şi NATO au raportat o serie de incidente pe care le descriu drept ameninţări hibride, inclusiv atacuri cibernetice, sabotaje, încălcări ale spaţiului aerian şi operaţiuni clandestine. Printre evenimentele menţionate se numără scufundarea unei nave în Marea Neagră de către drone, incidentul de la aeroportul din Leipzig, un incendiu suspect la o instalaţie poloneză care gestionează comunicaţiile Starlink şi un presupus complot privind plasarea unor dispozitive incendiare în hub-uri de transport din UE şi Marea Britanie, conform sursei.

Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelenţă pentru Combaterea Ameninţărilor Hibride, a avertizat că utilizarea unor instrumente tot mai letale pentru testarea capacităţii de reacţie a statelor europene ar putea duce, intenţionat sau accidental, la pierderi de vieţi omeneşti, potrivit publicaţiei.

Pregătirile europene au generat însă îngrijorări în unele capitale, unde există temerea că UE ar putea ajunge să dubleze atribuţii care ţin în principal de NATO, conform sursei menţionate.

Oana Lungescu, expert la RUSI şi fostă purtătoare de cuvânt a NATO, a avertizat că suprapunerile dintre cele două organizaţii ar putea crea confuzie şi încetini procesul decizional într-un moment în care viteza de reacţie este esenţială, potrivit publicaţiei.

Un alt obstacol îl reprezintă lipsa unor comunicaţii securizate suficiente în cadrul UE şi temerile privind divulgarea informaţiilor sensibile. Din acest motiv, unele capitale preferă să limiteze informaţiile considerate critice la formatele NATO, conform sursei.

În paralel, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, încearcă să consolideze rolul UE în domeniul securităţii. În discursul privind Starea Uniunii, ea a propus un „protocol de securitate în caz de urgenţă” şi crearea unui „Consiliu European de Securitate”, potrivit publicaţiei.

Cele două iniţiative ar urma să fie incluse într-o Strategie europeană de securitate, aşteptată la începutul lunii noiembrie, potrivit diplomaţilor citaţi de POLITICO.

Unii reprezentanţi ai statelor membre se opun însă creării unor noi mecanisme, argumentând că acestea ar putea necesita luni de zile pentru a deveni operaţionale şi ar dubla instrumente deja existente. Un diplomat a indicat Răspunsul Politic Integrat (IPCR), mecanism utilizat pentru coordonarea UE în timpul pandemiei şi al altor crize, conform sursei.

IPCR permite convocarea unor reuniuni de urgenţă, la cererea statului afectat, cu participarea unor experţi din UE, NATO, ONU şi alte organizaţii internaţionale, potrivit publicaţiei citate.

În cazul unui atac hibrid de amploare, responsabilitatea pentru decizia privind răspunsul revine în continuare statului afectat. Franţa a invocat articolul 42.7 din Tratatul UE după atentatele de la Bataclan din 2015, aceasta fiind singura activare a clauzei europene de asistenţă reciprocă, conform sursei.

Oana Lungescu consideră că UE şi NATO ar trebui să îşi împartă clar responsabilităţile: NATO să se ocupe de schimbul de informaţii şi descurajarea militară, iar UE să se concentreze asupra răspunsului civil, potrivit publicaţiei.

„Sincer, (liderului rus Vladimir) Putin nu-i pasă dacă deciziile sunt luate de Coreper 2 sau de NAC. Nu aşa gândeşte Moscova”, a avertizat Lungescu, conform sursei.