English
• Înalta Curte şi-a majorat salariile peste nivelul prevăzut de lege şi retroactiv;
• Înalta Curte a intentat proces contra statului pentru restanţele din majorările salariale pe care ea le-a hotărât;
• Înalta Curte a judecat recursul; • Înalta Curte a câştigat. • Un miliard de euro
Mori Savir
Cetăţenii României datorează judecătorilor şi personalului instanţelor un miliard de euro.
Termenul de zece zile pentru asigurarea fondurilor necesare la plata restanţelor pretinse de Înalta Curte a expirat.
O zi de întârziere poate costa mai mult decât o zi de alocaţii pentru toţi copiii României.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a câştigat definitiv, pe 15 octombrie 2026, procesul pe care ea însăşi l-a intentat Guvernului şi Ministerului Finanţelor pentru restanţele salariale ale judecătorilor şi ale personalului instanţelor, iar recursul l-a judecat tot Înalta Curte. Statul trebuie să asigure 5,22 miliarde lei, adică circa un miliard de euro, sub sancţiunea unei penalităţi de 1% pe zi de întârziere. Penalitatea se plăteşte chiar Înaltei Curţi.
Penalitatea poate ajunge la 40-52 de milioane lei pe zi, după suma la care instanţa de executare va aplica procentul.
Statul a plătit în septembrie, pentru luna august, alocaţiile de stat ale 3.385.783 de copii: 1,139 miliarde lei, adică aproximativ 37 de milioane lei pe zi, conform Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.
Deci, alocaţiile pentru copiii ţării sunt mai ieftine decât penalităţile ce vor fi calculate ca datorate judecătorilor şi personalului instanţelor.
Sentinţa obligă Guvernul să asigure banii ”inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul”.
Guvernul nu prevede aceşti bani în prima rectificare a bugetului pe 2026, publicată pe 29 octombrie: ba chiar bugetul Înaltei Curţi scade cu 0,2 milioane lei, conform anexei 2 a proiectului de ordonanţă.
Înalta Curte a stabilit majorările, a cerut banii şi a judecat recursul
Restanţele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte şi Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor şi procurorilor cu 25%, retroactiv din 2018, pentru a se alinia unor hotărâri judecătoreşti, conform Agerpres.
Preşedinta de atunci a Înaltei Curţi, Corina Corbu, a stabilit prin Ordinul nr. 105 din 29 martie 2023, modificat prin Ordinul nr. 114 din 11 aprilie 2023, că salariile judecătorilor Înaltei Curţi se calculează, începând cu 1 ianuarie 2018, la o valoare de referinţă sectorială de 605,225 lei, peste valoarea prevăzută de Legea salarizării nr. 153/2017. Prin Ordinul nr. 959/I din 12 aprilie 2023, a aplicat aceeaşi valoare judecătorilor celorlalte instanţe, fără plafonul prevăzut de articolul 38 al legii, conform deciziilor Înaltei Curţi care citează ordinele. Ordinele invocă hotărâri judecătoreşti care recunoscuseră deja valoarea mai mare unor judecători.
Guvernele au eşalonat plata sumelor prin ordonanţe de urgenţă, iar prin O.U.G. nr. 52/2025 au amânat pentru 2026 tranşele scadente până la sfârşitul lui 2025. Guvernul a amânat apoi o parte din plăţi şi a redirecţionat banii către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde lei promovat de PSD, conform Agerpres.
Înalta Curte, ca ordonator principal de credite pentru instanţe, a chemat în judecată Guvernul şi Ministerul Finanţelor pe 30 martie 2026. Cererea a fost semnată de preşedinta Înaltei Curţi, Lia Savonea. Curtea de Apel Bucureşti, prin judecătoarea Ramona Buşu, a admis cererea pe 5 mai, la primul termen, conform sentinţei civile nr. 141/2026.
Recursul Guvernului l-a judecat Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi, prin judecătorii Violeta Chiriac, Mădălina Elena Vladu-Crevon şi Emilian Meiu, după şapte amânări.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a semnalat riscul conflictului de interese
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat inadmisibile, pe 13 octombrie, cererile a cinci judecători români care reclamau neplata integrală a restanţelor, a relatat BURSA. Curtea a acceptat că statul poate eşalona plata în condiţii excepţionale, dar a precizat că lipsa fondurilor nu justifică, în principiu, neexecutarea unei hotărâri.
Aceeaşi decizie arată că participarea judecătorilor la decizii privind componente salariale de care pot beneficia ei înşişi este susceptibilă să genereze un conflict de interese. Curtea Europeană a observat şi că jurisprudenţa instanţelor a schimbat regimul salarial fără o modificare formală a legii.
Înalta Curte a cerut banii şi tot Înalta Curte a tranşat definitiv disputa. Ordinul nr. 105 stabileşte salariile judecătorilor Înaltei Curţi, iar cei trei judecători ai completului de recurs sunt judecători ai Înaltei Curţi. Beneficiază ei înşişi de sumele pe care le-au acordat?
Se putea judeca recursul în altă parte? Nu: deasupra Înaltei Curţi nu există altă instanţă. În asemenea situaţii, instanţele supreme aplică ”regula necesităţii”: când toţi judecătorii care ar putea judeca un proces au interes în el, judecă tot ei, pentru ca reclamantul să nu rămână fără judecată. Curtea Supremă a Statelor Unite a aplicat această regulă în 1980, în cauza United States v. Will, în care judecătorii federali contestau legile care le opriseră majorările salariale. Prin regula necesităţii, procesul se judecă, dar conflictul de interese semnalat de Curtea Europeană rămâne.
Penalităţile se plătesc Înaltei Curţi
Curtea de Apel a aplicat penalitatea în temeiul articolului 906 din Codul de procedură civilă, care permite o penalitate între 0,1% şi 1% pe zi, ”procentaj calculat din valoarea obiectului obligaţiei”, plătită ”în favoarea creditorului”. Creditorul este Înalta Curte. Înalta Curte ceruse 2% pe zi, iar Curtea de Apel a acordat maximul legal, de 1%.
Penalitatea iese din bugetul de stat şi intră în bugetul Înaltei Curţi. Ce face Înalta Curte cu aceşti bani?
Dispozitivul sentinţei nu precizează la ce sumă se aplică procentul. Valoarea obligaţiei o fixează instanţa de executare, la cererea creditorului, conform Deciziei nr. 12/2018 a Înaltei Curţi, citată în sentinţă. Sumele scadente în 2026 sunt 4,014 miliarde lei restanţe salariale şi 1,21 miliarde lei daune-interese pentru întârziere, în total 5,22 miliarde lei. Aplicat la întreaga sumă, procentul de 1% dă circa 52 de milioane lei pe zi; aplicat numai la restanţe, circa 40 de milioane lei pe zi. Ministerul Finanţelor estimase încă din iulie penalitatea la 48 de milioane lei pe zi, după cum a relatat presa.
Curtea de Apel a motivat penalitatea maximă prin ”atitudinea sfidătoare” a Guvernului şi a citat declaraţia premierului Ilie Bolojan că o asemenea hotărâre ”practic nu poate fi pusă în aplicare”. Pe lângă penalitate, Guvernul şi Ministerul Finanţelor plătesc o amendă de 20% din salariul minim pe zi, adică 865 de lei, care merge la bugetul de stat.
Dacă Guvernul va contesta suma penalităţilor, cine va judeca ultimul recurs?
Rectificarea bugetară nu prevede banii stabiliţi prin sentinţă
Sentinţa obligă Guvernul şi Ministerul Finanţelor la ”emiterea actelor administrative şi efectuarea tuturor demersurilor bugetare necesare” pentru alocarea integrală a sumelor scadente în 2026, ”inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul”, şi la punerea fondurilor la dispoziţia Înaltei Curţi.
Înalta Curte a arătat în proces că restanţele de 4,014 miliarde lei trebuie prevăzute la cheltuielile de personal ale instanţelor, iar daunele-interese de 1,21 miliarde lei la titlul ”Alte cheltuieli”. Rectificarea publicată pe 29 octombrie majorează cheltuielile de personal ale Înaltei Curţi cu 5.000 de lei şi nu modifică titlul ”Alte cheltuieli”. Cheltuielile de capital ale Înaltei Curţi scad cu 214.000 de lei, astfel că bugetul ei total scade cu 209.000 de lei, conform anexei 2.
Prin aceeaşi rectificare, Guvernul alocă 3,5 miliarde lei în plus pentru dobânzile datoriei publice şi reduce cu 4,99 miliarde lei rezerva pentru fonduri europene din bugetul Ministerului Finanţelor - Acţiuni generale, conform anexei 2. Guvernul mută deci între bugete 3,5 şi 4,99 miliarde lei, sume comparabile cu cele 4,014 miliarde lei de restanţe şi cu cele 5,22 miliarde lei stabilite prin sentinţă, dar nu alocă niciun leu pentru executarea hotărârii definitive.
Ministrul Finanţelor a anunţat a doua rectificare a bugetului pentru sfârşitul lui noiembrie. Până la 30 noiembrie se adună circa 35 de zile de întârziere. Pentru această perioadă, penalitatea ar ajunge la circa 1,83 miliarde lei dacă instanţa de executare aplică procentul la 5,22 miliarde lei şi la circa 1,4 miliarde lei dacă îl aplică numai la restanţe, conform calculului BURSA. Cât va plăti statul pentru amânarea banilor până la a doua rectificare?
Guvernul a sesizat Curtea Constituţională, iar Consiliul Superior al Magistraturii a apărat completul
Guvernul Bolojan a cerut Curţii Constituţionale să constate un conflict juridic între Guvern şi Înalta Curte. Pe 17 septembrie, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea celor trei judecători din completul de recurs de a le apăra independenţa, conform Agerpres.
Consiliul a considerat că sesizarea Curţii Constituţionale a pus presiune asupra completului.
Pe 7 octombrie, Curtea Constituţională a respins sesizarea şi a arătat că procedura conflictului constituţional nu poate fi folosită împotriva unei hotărâri judecătoreşti, conform Agerpres.
Înalta Curte a dat soluţia definitivă opt zile mai târziu.
Înalta Curte spune că nu este vorba de privilegii
Înalta Curte a arătat, pe 15 octombrie, că 402.926 de persoane din sectorul public au procese pentru drepturi salariale, dintre care 6.817 magistraţi şi 45.367 de grefieri, informaticieni şi alţi angajaţi ai instanţelor şi parchetelor, conform Agerpres. Reprezentanţii Înaltei Curţi au spus că statul poate stinge restanţele prin plată efectivă sau prin emiterea unor titluri de valoare.
Ministrul Finanţelor vrea eşalonarea
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat pe 19 octombrie că obligaţiile din titlurile executorii ale magistraţilor ajung în total la aproape 12,7-13 miliarde lei şi că Guvernul va căuta o formulă de plată eşalonată, cum a fost publicat în presă.
Curtea Europeană acceptă eşalonarea, dar sentinţa definitivă obligă Guvernul să asigure integral sumele scadente în 2026. Va plăti Guvernul până la sfârşitul anului sau va eşalona din nou prin ordonanţă, cu o penalitate de 40-52 de milioane lei pentru fiecare zi de întârziere?
• Nota Redacţiei
Textul articolului a fost întocmit cu asistenţa inteligenţei artificiale; responsabilitatea asupra analizei revine integral autorului.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2026, 09:29)
Toate-s pe dos in țara asta , domina nesimțirea crasa sub obladuirea politicienilor . nulitatea psd marinescu parca de la justitie plangea de grija bugetului ca trebuie sa platim penalizari pentru restantele coruptilor din justitie , dar de ce sa platim ceva ce nu trebuie ?
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2026, 09:46)
Este o bataie de joc strigatoare la cer la adresa romanilor! Asta este dictatura judecatorilor!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 01.11.2026, 09:58)
E grea munca de prescriere dosare de corupti si mari hoti.
4. fără titlu
(mesaj trimis de Barbarossa în data de 01.11.2026, 10:04)
Nu știu direcția în care se îndreaptă o societatea, dar toate sunt parcă pe dos și înainte se făceau matrapazlâcuri dar mai cu perdea și mai cu frică, cineva se impunea.
Acum societatea cu toate sectoarele este într-o continuă zvârcoleală din ce în ce mai accentuată....urmarea nu o știu dar o anticipez...un total război civil mai ales al celor la limita existenței împotriva celor care huzuresc atât în sectorul de stat cât și cel privat(este mult de discutat și de privat că nu este sfânt)
Bogăția mort nu folosește la nimic, cam acest lucru nu-l înțelege nimeni și nu este nimeni să ne spună că suntem muritori ca lui Caesar.
Urmările vor fi transpuse într-o societate tot mai greu de controlat, oameni care vor refuza să mai muncească, care vor o schimbare deoarece încep să nu aibă acces la lucruri de bază(locuință, hrană ,îmbrăcăminte) iar această schimbare se v-a face prin foc și moarte, adică atacarea magazinelor cu produse alimentare și nu numai apoi se vor da și la bunurile celor bogați).
Băgați bine la cap Europa se afla asemeni anilor 1930,iesirea din această zonă se va face cu mare zarvă, chiar război, sper că nu unul civil, SPER...