Raport BNR: Investiţiile, unul dintre puţinele motoare solide ale economiei naţionale în anul 2025

Ţara noastră se află într-o perioadă în care succesul economic depinde simultan de reducerea dezechilibrelor bugetare, accelerarea investiţiilor, utilizarea eficientă a fondurilor europene şi menţinerea stabilităţii financiare, se arată în Raportul anual (n.red. - pentru anul 2025) al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM) din cadrul Băncii Naţionale a României, publicat astăzi pe site-ul instituţiei publice. Autorii documentului citat precizează că, într-o lume caracterizată de competiţie tehnologică, tensiuni comerciale şi reconfigurări geopolitice majore, unul dintre factorii decisivi ai dezvoltării din următorul deceniu va fi capacitatea economiei româneşti de a transforma provocările în oportunităţi.

În acest context, raportul arată că investiţiile publice şi private au continuat să reprezinte unul dintre puţinele motoare solide ale economiei, iar un rol esenţial l-au avut fondurile europene. La finalul anului 2025, România depăşise pragul de 10 miliarde de euro atrase prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, banii fiind orientaţi în principal către infrastructura de transport, eficienţa energetică a clădirilor şi sistemul educaţional. Raportul citat subliniază că „accelerarea implementării proiectelor în 2026 este esenţială pentru consolidarea investiţiilor, ca motor principal al creşterii economice în România”, mesaj care indică faptul că succesul următorilor ani va depinde în mare măsură de capacitatea autorităţilor de a transforma resursele europene în proiecte concrete şi productive.

Documentul citat arată că anul trecut a fost dominat în ţara noastră de calendarul electoral privind alegerile prezidenţiale şi alegerile pentru funcţia de primar general al Capitalei, care a influenţat semnificativ comportamentul investitorilor şi climatul economic. Documentul notează că „în proximitatea perioadelor electorale s-au manifestat episoade de volatilitate sporită, precum şi o accentuare a prudenţei în deciziile investiţionale, pe fondul aşteptărilor privind direcţia şi implementarea viitoare a politicilor fiscale şi structurale”.

Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului trecut, economia românească a intrat într-un proces amplu de corecţie a dezechilibrelor acumulate în ultimii ani. Reducerea deficitului bugetar a devenit prioritatea principală a autorităţilor, iar măsurile adoptate au vizat atât majorarea veniturilor statului, cât şi restructurarea cheltuielilor publice. Aceste intervenţii au început să producă efecte vizibile asupra cererii agregate şi asupra comportamentului economic general.

• Indicele BVB a crescut de două ori mai rapid decât media europeană

În ciuda acestor măsuri, tabloul economiei româneşti a fost unul contrastant, notează membrii CNSM. Pe de o parte, Bursa de Valori Bucureşti a traversat unul dintre cei mai buni ani din istoria sa recentă. Potrivit raportului, indicele principal al pieţei locale a crescut de două ori mai rapid decât media europeană, atingând succesiv noi maxime istorice. Evoluţia reflectă existenţa unei lichidităţi ridicate şi a unui surplus de capital aflat în căutarea unor oportunităţi de investiţii, dar şi maturizarea treptată a pieţei locale de capital.

Există însă şi o latură mai puţin optimistă a tabloului macroeconomic. În pofida performanţelor excelente înregistrate de bursă şi a progreselor investiţionale, încrederea consumatorilor s-a deteriorat semnificativ. Incertitudinile privind consolidarea fiscală şi perspectiva economică generală au alimentat un climat de prudenţă în rândul populaţiei. Astfel, România a ajuns să trăiască un paradox economic: pieţe financiare performante şi investiţii în creştere, coexistând cu o populaţie tot mai rezervată în privinţa consumului şi a perspectivelor economice.

În acest context complicat, sectorul bancar a rămas unul dintre principalii piloni de stabilitate, notează CNSM, care adaugă că sistemul bancar românesc a continuat să afişeze indicatori de capitalizare, lichiditate şi calitate a activelor superiori mediilor europene, confirmând robusteţea acumulată în ultimii ani.

CNSM evidenţiază că această rezilienţă a fost susţinută inclusiv prin utilizarea instrumentelor macroprudenţiale. Astfel, nivelul de 1% al amortizorului anticiclic de capital a fost reconfirmat pe parcursul întregului an 2025. Potrivit raportului, „în contextul menţinerii indicatorilor de lichiditate şi profitabilitate ai sectorului bancar la niveluri superioare mediilor europene, această calibrare nu a afectat capacitatea instituţiilor de credit de a susţine oferta de finanţare adresată debitorilor eligibili”.

De asemenea, pentru anul 2026 au fost identificate şapte instituţii de credit de importanţă sistemică, acelaşi număr ca în anul precedent, ceea ce indică o stabilitate a structurii sectorului bancar.

Un capitol important al raportului este dedicat programelor guvernamentale de garantare a creditelor. CNSM apreciază că acestea au avut o contribuţie importantă la finanţarea companiilor din întreaga economie, indiferent de dimensiune, vechime sau domeniu de activitate. Totuşi, experienţa ultimilor ani arată că viitoarele programe ar trebui să fie mai bine ţintite pentru a genera efecte economice superioare.

În acest sens, raportul precizează că „larga adresabilitate a programelor naţionale de garantare, introduse începând cu anul 2020, a contribuit la crearea unui portofoliu semnificativ de credite garantate”, însă pentru a produce un impact mai mare asupra economiei este necesară orientarea resurselor către domeniile considerate strategice şi dezvoltarea unor instrumente alternative de finanţare pentru zonele insuficient deservite de sistemul financiar tradiţional.

• Datoria publică globală a ajuns la 111 trilioane dolari la finalul anului 2025

Raportul întocmit de CNSM analizează şi situaţia la nivel global. Conform documentului citat, anul 2025 a confirmat faptul că economia mondială a intrat într-o etapă profund diferită de cea care a dominat ultimele decenii, una în care securitatea economică, autonomia strategică şi competiţia tehnologică influenţează tot mai puternic fluxurile financiare, investiţiile şi echilibrele de putere. Potrivit Raportului anual al Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, transformările globale au modificat inclusiv modul în care sunt generate şi propagate riscurile financiare, într-un context caracterizat de fragmentarea comerţului internaţional şi de reaşezarea lanţurilor de aprovizionare.

Documentul arată că „anul 2025 a marcat consolidarea tranziţiei către un model economic global dominat de considerente de securitate economică, în care autonomia strategică, reconfigurarea comerţului şi competiţia tehnologică au devenit factori centrali ai dinamicii financiare şi ai raporturilor de putere”. În acelaşi timp, „procesul de reaşezare a lanţurilor globale de aprovizionare, extinderea politicilor industriale şi proliferarea măsurilor de protecţie comercială au contribuit la fragmentarea progresivă a spaţiului economic internaţional, cu efecte asupra costurilor, fluxurilor investiţionale şi volatilităţii pieţelor”.

Economia mondială a continuat să avanseze, însă într-un ritm moderat. Estimările indică o creştere de aproximativ 3,3%, diferenţele dintre regiuni rămânând importante. Statele Unite au continuat să reprezinte principalul motor al expansiunii globale, susţinute de o cerere internă puternică şi de un ritm de dezvoltare superior mediei economiilor avansate. În schimb, Uniunea Europeană a rămas într-o zonă de creştere modestă, de aproximativ 1,4%, pe fondul unor dificultăţi structurale persistente şi al unui climat investiţional prudent.

Raportul evidenţiază faptul că Europa a accelerat agenda autonomiei strategice, prin programe masive de investiţii în infrastructură militară, energetică, de transport şi în tehnologii avansate. În paralel, inteligenţa artificială şi infrastructura digitală au atras volume impresionante de capital, în special în Statele Unite. Autorii raportului atrag însă atenţia că ritmul foarte rapid al investiţiilor şi creşterea evaluărilor activelor ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea acestor randamente.

Potrivit documentului citat, „infrastructura digitală şi cea asociată dezvoltării inteligenţei artificiale au atras volume excepţionale de finanţare, mai ales în Statele Unite ale Americii, într-un climat investiţional caracterizat, pe alocuri, de exuberanţă. Ritmul accelerat al alocărilor de capital şi evaluările în creştere ale activelor din aceste sectoare au ridicat întrebări privind sustenabilitatea randamentelor şi riscul formării unor dezechilibre sau bule investiţionale sectoriale, cu potenţial semnificativ de contagiune”.

Pe acest fundal, lumea se confruntă şi cu o problemă tot mai apăsătoare: explozia datoriei publice. Conform datelor prezentate de CNSM, datoria publică globală a ajuns la 111 trilioane de dolari, echivalentul a aproape 95% din PIB-ul mondial. Mai mult, 23 de state au depăşit pragul de 100% din PIB, iar două ţări au trecut de nivelul impresionant de 200% din PIB.