Raport ORSE: 21,1% dintre gospodăriile din România ajung sub pragul sărăciei după plata energiei

Aproximativ una din cinci gospodării din România ajunge sub pragul sărăciei după plata facturilor la energie, potrivit unui comunicat remis redacţiei de Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE), care prezintă concluziile raportului anual al organizaţiei.

Potrivit raportului ORSE pentru 2025, aproximativ 21,1% dintre gospodăriile din România ajung sub pragul sărăciei după plata facturilor la energie. Analiza acoperă evoluţia fenomenului sărăciei energetice în perioada 2020-2024 şi utilizează date din Ancheta Bugetelor de Familie realizată de Institutul Naţional de Statistică.

Raportul arată că vulnerabilitatea energetică este determinată de o combinaţie de factori, printre care veniturile reduse, locuinţele ineficiente energetic şi accesul limitat la tehnologii moderne. Impactul fenomenului este diferit între regiuni, medii de locuire şi tipuri de locuinţe.

„Sărăcia energetică este un fenomen complex, care nu poate fi descris printr-un singur indicator. Pentru a înţelege cu adevărat dimensiunea problemei trebuie să analizăm simultan date despre venituri, mediul de rezidenţă, costuri energetice, consum şi caracteristicile locuinţelor”, a declarat Anca Sinea, coordonator al Observatorului Român al Sărăciei Energetice.

Gospodăriile cu venituri mici, cele mai afectate

Situaţia este mult mai dificilă pentru gospodăriile cu cele mai reduse venituri. Toate familiile aflate în prima decilă de venit şi 72% dintre cele din decila a doua ajung sub pragul de sărăcie după plata energiei, conform indicatorului european LIHC („low income, high cost”) modificat şi adaptat de ORSE contextului naţional.

De asemenea, aproape 44% dintre gospodăriile din prima decilă de venit au redus consumul energetic sub nivelul adecvat nevoilor, ceea ce reprezintă o formă severă de sărăcie energetică.

Diferenţe regionale

Cele mai ridicate niveluri ale sărăciei energetice se înregistrează în regiunea Nord-Est, unde aproximativ 32% dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie materială după plata energiei. În aceeaşi regiune, 26% dintre gospodării îşi reduc consumul energetic sub nivelul adecvat, potrivit ORSE.

La polul opus se află regiunea Bucureşti-Ilfov, unde aproximativ 6% dintre gospodării ajung sub pragul sărăciei după plata facturilor la energie şi 7% practică subconsumul energetic.

Mediul rural, cel mai afectat

Potrivit raportului citat în comunicat, sărăcia energetică este mult mai răspândită în mediul rural. Aproximativ 75% dintre gospodăriile care consumă sub nivelul minim de energie se află în zone rurale, iar aceeaşi proporţie se regăseşte şi în cazul gospodăriilor care ajung sub pragul sărăciei după plata energiei.

În acelaşi timp, aproximativ 52% dintre gospodăriile care alocă peste 10% din buget pentru energie se află în mediul urban, iar 48% în mediul rural.

Locuinţele individuale, mai vulnerabile

Tipul locuinţei influenţează semnificativ riscul de sărăcie energetică. În România, aproximativ 60% dintre gospodării locuiesc în case unifamiliale, majoritatea situate în mediul rural.

87% dintre gospodăriile care ajung sub pragul sărăciei după plata energiei locuiesc în case şi doar 13% în apartamente. De asemenea, 83% dintre gospodăriile care reduc consumul energetic sub nivelul minim necesar trăiesc tot în locuinţe individuale.

Impactul costurilor buteliilor de gaz

Rolul buteliilor de gaz utilizate pentru gătit, folosite de aproximativ 43% dintre gospodăriile din România, în special în zonele fără acces la reţele de gaz natural.

Includerea costurilor generate de utilizarea buteliilor de gaz în analiza cheltuielilor energetice creşte proporţia gospodăriilor care cheltuiesc peste 10% din venit pentru energie la 32,3%, faţă de 25,5% în varianta care nu include această componentă. De asemenea, proporţia gospodăriilor care ajung sub pragul sărăciei după plata energiei creşte la 22,4%.

Soluţiile propuse de experţi

„Combaterea sărăciei energetice nu poate fi realizată doar prin măsuri temporare asupra facturilor. Este nevoie de politici structurale - investiţii în eficienţa energetică a locuinţelor, acces la tehnologii moderne şi soluţii energetice adaptate comunităţilor locale”, a declarat George Jiglău, coordonator ORSE.

Organizaţia recomandă dezvoltarea unui sistem naţional integrat de date privind sărăcia energetică, consolidarea cooperării între instituţii şi sectorul energetic, extinderea instrumentelor de sprijin precum cardul de energie şi susţinerea soluţiilor energetice comunitare.

Experţii ORSE subliniază că fenomenul trebuie abordat atât prin politici structurale pe termen lung, cât şi prin măsuri de protecţie în perioade de criză energetică, în contextul tensiunilor geopolitice care influenţează evoluţia preţurilor la energie.