Reuters: Administraţiile Biden şi Trump au cerut SpaceX de mai multe ori să activeze sau să dezactiveze Starlink în diverse ţăr

Administraţiile Biden şi Trump au cerut SpaceX de mai multe ori să activeze sau să dezactiveze serviciul Starlink în diverse ţări, au declarat şase foşti oficiali americani de rang înalt familiarizaţi cu situaţia, potrivit Reuters. În timpul preşedinţiei lui Joe Biden, solicitările au inclus oprirea serviciului pentru a împiedica miliţiile proxy iraniene din Yemen şi Liban să folosească Starlink pentru comunicaţii şi activarea serviciului pentru a furniza acces la internet în Iran şi în Ucraina pentru sprijin militar.

Administraţia lui Donald Trump a cerut la rândul ei lui Musk, CEO al SpaceX, să facă serviciul disponibil în Iran după atacurile americano-israeliene din 2025 şi 2026, în speranţa că va sprijini accesul la internet şi comunicaţiile pentru protestatarii antiguvernamentali. Toate persoanele au vorbit sub condiţia anonimatului, iar solicitările anterioare ale SUA privind accesul la Starlink sunt raportate în premieră.

Recentul conflict privind restricţiile asupra utilizării de către Ucraina a serviciilor satelitare SpaceX a ridicat întrebări despre legăturile dintre guvernul SUA şi Musk, a cărui companie deţine sisteme vitale pentru armata americană şi pentru aliaţii SUA. Solicitările din epoca Biden şi Trump arată o relaţie strânsă în care administraţiile americane se bazează într-o măsură fără precedent pe o companie privată pentru a ajuta la punerea în aplicare a politicii externe.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că accesul ţării sale la Starshield, versiunea militară a sistemului Starlink, a fost limitat în mod intenţionat, afectând performanţa dronelor militare ucrainene, şi că vitezele au fost reduse pentru Starlink, pe care Ucraina îl foloseşte pentru unele activităţi militare, inclusiv apărarea împotriva atacurilor cu rachete ruseşti. Reuters a relatat că ordinul de limitare a Starshield a venit din interiorul Casei Albe, iar administraţia Trump a recunoscut încetinirea, dar nu a precizat dacă a dat ordinul.

Casa Albă, contactată pentru comentarii, a trimis Reuters la declaraţiile lui Trump de vineri, când acesta a spus că nu a vorbit cu Musk despre problemele de acces la Starlink pentru Ucraina şi că „dacă există o problemă, o voi rezolva”. Halyna Yusypiuk, purtătoare de cuvânt a ambasadei Ucrainei la Washington, a declarat că prioritatea Ucrainei este „restabilirea serviciului la viteza normală cât mai curând posibil, deoarece vieţile oamenilor noştri depind de el”. SpaceX nu a răspuns solicitărilor de comentarii, deşi Musk a scris pe reţelele sociale că sistemele Starshield sunt deţinute şi controlate de guvernul SUA şi că orice limite de viteză sau utilizare sunt decise de armata americană şi, în ultimă instanţă, de preşedintele Statelor Unite.

Congresmanul democrat Jason Crow a cerut vineri clarificări privind modificările recente ale serviciului satelitar al Ucrainei, afirmând că există riscuri legate de dependenţa SUA de SpaceX şi că „miliardarii nealeşi şi corporaţiile private nu ar trebui să decidă ce este în interesul securităţii naţionale a Americii”. Pentru Ucraina, serviciul de internet Starlink a devenit esenţial pentru comunicaţiile de pe linia frontului, iar receptoarele Starshield, în mare parte imune la bruiajul radio, sunt folosite ca sisteme de ghidare la bord şi pentru a asigura legături cu un pilot la distanţă pentru dronele ucrainene, inclusiv în adâncimea liniilor ruseşti.

Rolul lui Musk de CEO cu influenţă asupra securităţii naţionale a SUA a ridicat uneori întrebări despre cine ia deciziile privind serviciile satelitare SpaceX, iar Armand Musey, preşedintele Summit Ridge Group, a declarat că Musk „ar trebui să fie un executiv de afaceri, cu contracte guvernamentale, iar el ia în esenţă decizii uriaşe de politică externă”. În anii anteriori, Musk a acţionat pentru a limita accesul Ucrainei la Starlink, iar în 2022 a ordonat personalului SpaceX să reducă acoperirea Starlink în zonele pe care Ucraina încerca să le recupereze, o mişcare care i-a surprins pe oficialii Casei Albe. Musk a declarat public că a refuzat o cerere ucraineană din 2022 de a activa reţeaua sa satelitară în oraşul-port Crimeea Sevastopol pentru a sprijini un atac asupra flotei ruse, spunând că se teme de complicitate la un act major de război.

Administraţia Biden s-a bazat uneori pe Musk pentru a ajuta la punerea în aplicare a politicii, au declarat cinci dintre foştii oficiali, iar oficialii Biden au coordonat cu SpaceX pentru a împiedica adversarii SUA prin întreruperea serviciului şi pentru a ajuta aliaţii prin extinderea disponibilităţii Starlink. Discuţiile dintre guvern şi SpaceX, care includeau de obicei oficiali ai Pentagonului şi ai Casei Albe, s-au concentrat adesea pe prevenirea grupurilor precum Houthi din Yemen şi Hezbollah din Liban să folosească terminale Starlink, iar oficialii Biden au împărtăşit de mai multe ori informaţii cu SpaceX care indicau că Houthi şi Hezbollah foloseau terminale Starlink deturnate.

În octombrie 2023, în timpul luptelor dintre Israel şi militanţii Hezbollah din sudul Libanului, oficialii din domeniul informaţiilor au spus Casei Albe că persoane legate de Hezbollah ar fi putut obţine acces la terminale Starlink, iar oficialii au avut îngrijorări similare privind Houthi din Yemen în 2024, în timpul unei campanii aeriene americane împotriva grupului legat de Iran. În ambele cazuri, administraţia a contactat SpaceX şi i-a cerut să identifice terminalele şi să le dezactiveze, iar cel puţin unele terminale au fost dezactivate. Într-o declaraţie din 2024 către Biroul de Industrie şi Securitate al Departamentului Comerţului al SUA, SpaceX a precizat că lucrează îndeaproape cu agenţiile guvernamentale americane pentru a securiza autorizaţiile de export şi pentru a proteja tehnologia în sprijinul obiectivelor de securitate naţională şi al politicii externe ale SUA.

La scurt timp după invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina din 2022, oficialii Biden au presat SpaceX să extindă utilizarea Starlink pentru armata ucraineană. Într-un alt caz, administraţia Biden a cerut SpaceX să activeze Starlink în Iran în timpul unei mişcări de protest lansate în septembrie 2022 după moartea lui Mahsa Amini, o iraniancă arestată pentru că nu a purtat corect hijabul, iar terminalele Starlink au fost aduse în ţară cu ajutorul administraţiei. Administraţia Trump a luat o măsură similară la începutul acestui an şi a discutat cu Musk şi SpaceX despre aducerea şi activarea terminalelor Starlink în Iran după atacurile americano-israeliene din iunie 2025 şi din nou din februarie 2026. Nici administraţia Trump, nici SpaceX nu au confirmat public că acele terminale au fost activate, iar The Wall Street Journal a relatat în februarie că guvernul SUA a trimis mii de terminale Starlink în Iran. Delegaţia Iranului la ONU nu a răspuns unei solicitări de comentarii.