Conferinţa ONU privind schimbările climatice COP31, desfăşurată în Antalya, s-a blocat duminică, după ce Uniunea Europeană şi mai multe state au respins proiectul declaraţiei finale, care nu includea o referire explicită la eliminarea treptată a combustibililor fosili, negocierile s-au prelungit cu aproximativ 44 de ore peste termenul stabilit, transformând summitul în cea mai lungă conferinţă COP din istorie, relatează Reuters.
După mai bine de două săptămâni de discuţii, preşedintele COP31 din partea Turciei, Murat Kurum, a anunţat în plen că nu a fost obţinut consensul necesar pentru adoptarea documentului. Acesta a recunoscut că mai multe delegaţii s-au opus textului, motiv pentru care deciziile propuse nu au fost adoptate, conform sursei.
Durata negocierilor a depăşit recordul anterior, stabilit de COP25, desfăşurată la Madrid în 2019. Discuţiile au implicat delegaţii din aproape 200 de ţări şi au fost marcate de divergenţe privind reducerea utilizării combustibililor fosili, accelerarea electrificării şi finanţarea măsurilor climatice în statele în curs de dezvoltare, potrivit publicaţiei.
UE s-a opus adoptării documentului deoarece acesta nu menţiona explicit petrolul, gazele şi cărbunele, considerate principalii factori ai schimbărilor climatice. Ministrul irlandez pentru climă, Darragh O'Brien, a declarat că Uniunea nu poate aproba o decizie care omite tocmai combustibilii responsabili pentru încălzirea globală, conform sursei.
Preşedinţia irlandeză a Consiliului UE a acuzat că negocierile au fost blocate de statele producătoare de petrol şi a cerut reluarea de la zero a procesului conferinţelor ONU privind clima, potrivit publicaţiei.
Responsabilul european pentru climă, Wopke Hoekstra, a afirmat că proiectul se situa sub nivelul minim acceptabil şi că respingerea sa de către mai multe delegaţii înseamnă că documentul nu poate fi considerat o decizie a Conferinţei Părţilor. Panama a anunţat, la rândul său, că se opune oficial adoptării textului, conform sursei.
Nemulţumirile au fost alimentate de faptul că versiunile succesive ale proiectului nu au inclus un plan explicit pentru renunţarea treptată la petrol, gaze şi cărbune. Arabia Saudită şi alte state producătoare de combustibili fosili s-au opus unei asemenea formulări, potrivit publicaţiei.
După respingerea proiectului de către UE şi Panama, Arabia Saudită a criticat poziţia Grupului interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC) în privinţa tehnologiilor de captare, utilizare şi stocare a carbonului. Reprezentantul saudit a susţinut că toate soluţiile tehnologice ar trebui să rămână disponibile statelor, în funcţie de circumstanţele naţionale, conform sursei.
Delegatul Rusiei a criticat poziţia Panamei privind eliminarea treptată a combustibililor fosili, argumentând că o astfel de măsură ar putea duce la creşterea preţurilor la energie şi ar afecta statele vulnerabile. Acesta a contestat şi modul în care UE acordă sprijin financiar ţărilor în curs de dezvoltare, afirmând că o mare parte din ajutor este oferită sub formă de împrumuturi la dobânzi de piaţă, potrivit publicaţiei.
China a anunţat că acceptă ultima versiune a proiectului de acord, potrivit Reuters.
Negocierile au fost tensionate încă de la publicarea primului proiect de declaraţie, joi, care nu conţinea referiri explicite la combustibilii fosili. Versiunile ulterioare au păstrat această omisiune şi au făcut trimitere, în schimb, la angajamentul convenit la summitul climatic din Dubai, în 2023, privind tranziţia de la combustibilii fosili, conform sursei.
În etapele finale, UE şi un grup de state aliate, printre care ţări insulare, naţiuni africane şi latino-americane şi state mai puţin dezvoltate, au cerut măsuri climatice mai ambiţioase. Grupul reunea peste 130 de ţări, reprezentând o majoritate a participanţilor la conferinţă, potrivit publicaţiei.
Turcia şi Australia, care au coordonat summitul, au prezentat mai multe variante ale documentului, încercând să găsească un compromis între cerinţele statelor vulnerabile la schimbările climatice şi interesele economiilor dependente de producţia sau consumul de combustibili fosili, conform sursei.
Ultima versiune recunoştea riscul depăşirii pragului de încălzire globală de 1,5 grade Celsius şi solicita accelerarea dezvoltării tehnologiilor de eliminare a carbonului, pentru a permite inversarea acestei depăşiri. Criticii au considerat însă că documentul nu conţinea angajamente suficient de ambiţioase, potrivit publicaţiei.
Blocajul de la Antalya survine într-un an în care efectele încălzirii globale s-au manifestat prin valuri de căldură extremă în Europa şi inundaţii provocate de topirea gheţarilor în Nepal. În acelaşi timp, conflictele armate şi creşterea costului vieţii au influenţat priorităţile guvernelor, conform sursei.
Un precedent major de blocaj în negocierile climatice a fost înregistrat la Copenhaga, în 2009, când statele nu au reuşit să adopte prin consens Acordul de la Copenhaga, potrivit publicaţiei.
Lipsa unui acord politic la COP31 reprezintă o lovitură pentru eforturile de coordonare internaţională a combaterii schimbărilor climatice, însă nu anulează angajamentele asumate la summiturile anterioare şi nici cadrul juridic şi tehnic existent pentru cooperarea dintre state, conform sursei.






















































Opinia Cititorului