Reuters: Norvegia continuă forajele pentru petrol şi gaze în Marea Barents, în ciuda poziţiei UE

Norvegia va continua să îşi dezvolte resursele de petrol şi gaze din Marea Barents, indiferent de poziţia UE privind un posibil moratoriu asupra hidrocarburilor din Arctica, a declarat ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, într-un interviu pentru Reuters, relatează Reuters.

După invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, Norvegia a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei, acoperind aproximativ 30% din cererea de gaze a Uniunii Europene şi Marii Britanii, potrivit Reuters.

Anul trecut, producţia de gaze a Norvegiei s-a apropiat de un nivel record, în timp ce producţia de petrol a atins cel mai ridicat nivel din 2009, informează Reuters.

Prognozele oficiale indică însă o scădere semnificativă a producţiei după 2030, dacă nu vor fi descoperite şi dezvoltate noi zăcăminte, arată Reuters.

„În mediul geopolitic şi de securitate actual şi având în vedere situaţia resurselor, cred că o continuare a activităţii de foraj în Marea Barents serveşte atât intereselor norvegiene, cât şi celor europene”, a declarat Aasland pentru Reuters, transmite Reuters.

În prezent, Uniunea Europeană sprijină interzicerea noilor foraje în Arctica din motive de mediu, dar analizează revizuirea politicii pe fondul preocupărilor privind securitatea energetică, potrivit Reuters.

Aasland a declarat că Norvegia îşi propune să menţină producţia şi exporturile de petrol la nivelurile actuale cel puţin până în 2035, iar exploatările din Marea Barents vor avea un rol esenţial, relatează Reuters.

„Dacă Norvegia doreşte să rămână un furnizor pe termen lung de petrol şi gaze pentru Europa, atunci Arctica trebuie să facă parte din această discuţie”, a spus ministrul Energiei, citat de Reuters.

Norvegia susţine în discuţiile cu oficialii UE că perimetrele din Marea Barents deschise activităţilor petroliere sunt fără gheaţă, asemenea celor din Marea Nordului, şi mai puţin predispuse la deversări de petrol şi alte efecte asupra mediului, informează Reuters.

Aasland consideră că argumentele Norvegiei sunt auzite la Bruxelles, dar a subliniat că ţara are dreptul suveran să îşi dezvolte resursele din Marea Barents chiar dacă UE va continua să susţină un moratoriu, potrivit Reuters.

„Am dezvolta aceste perimetre, iar apoi va depinde de UE dacă va avea un moratoriu asupra cumpărării acelui gaz sau petrol”, a spus Aasland, relatează Reuters.

Petrolul arctic ar putea fi vândut pe pieţele globale, în timp ce gazul ar putea fi exportat sub formă de gaz natural lichefiat, transmite Reuters.

Directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Fatih Birol, a îndemnat şi el UE să îşi reconsidere opoziţia faţă de dezvoltarea unor noi proiecte de petrol şi gaze în zona arctică, potrivit Reuters.

Cei care se opun acestei politici susţin însă că noile proiecte arctice ar necesita mulţi ani pentru a deveni operaţionale şi ar avea o contribuţie limitată la rezolvarea problemelor energetice pe termen scurt ale Europei, relatează Reuters.

Norvegia produce în majoritatea anilor un surplus de energie regenerabilă prin intermediul unei reţele extinse de rezervoare şi râuri care alimentează centrale hidroelectrice, iar surplusul este exportat în Europa prin cabluri electrice transfrontaliere, informează Reuters.

Norvegia s-a prezentat anterior drept „bateria verde” a Europei, însă ministrul Energiei consideră acum că această idee este depăşită, potrivit Reuters.

„A fost o idee greşită”, a spus Aasland, explicând că Norvegia nu poate, de una singură, să echilibreze piaţa europeană a energiei, citat de Reuters.

O integrare mai profundă cu sistemul energetic european a lăsat Norvegia mai vulnerabilă la fluctuaţiile preţurilor de pe continent, arată Reuters.

Aasland a declarat că Norvegia nu va construi noi interconectori, dar îşi menţine angajamentul faţă de o cooperare puternică în sectorul energetic cu Europa, relatează Reuters.

Oficialul norvegian a îndemnat ţările europene să îşi consolideze aprovizionarea cu energie, afectată de închiderea centralelor nucleare şi pe cărbune, precum şi de lipsa investiţiilor în noi centrale pe gaze, potrivit Reuters.

„Viitorul constă în a avea un sistem foarte puternic şi integrat”, a mai spus Terje Aasland, transmite Reuters.