Reuters: Poliţia a tras cu gaze lacrimogene în protestele din faţa liceelor franceze

Poliţia a tras cu gaze lacrimogene asupra protestatarilor din faţa liceelor franceze marţi, în timp ce elevi, profesori şi părinţi au ieşit în stradă în cea mai amplă zi a ceea ce prim-ministrul Sebastien Lecornu a descris drept cele mai violente proteste şcolare din ultimele decenii, potrivit Reuters.

Protestele, în care un adolescent şi-a pierdut o mână luni, reprezintă cea mai recentă manifestare a furiei publice într-o ţară în care extrema dreaptă şi extrema stângă avansează înaintea alegerilor prezidenţiale din primăvară, conform sursei.

Guvernul se află sub presiune să reducă datoria publică în contextul unei creşteri economice slabe şi s-a confruntat cu dificultăţi în îndeplinirea unor sarcini de bază, precum adoptarea unui buget, după ce aliaţii preşedintelui Emmanuel Macron au pierdut majoritatea în parlament în 2024, potrivit Reuters.

Lecornu le-a declarat parlamentarilor că cel puţin 215 adolescenţi şi 85 de angajaţi din şcoli au fost răniţi până acum în ciocniri, ceea ce reprezintă cel mai greu bilanţ plătit de sistemul şcolar în ultimele decenii, iar biroul său a precizat că peste 700 de poliţişti au fost de asemenea răniţi, conform sursei.

Macron i-a convocat pe Lecornu şi pe alţi miniştri de rang înalt la o reuniune de urgenţă marţi, potrivit postului de televiziune BFM, conform Reuters.

La Marsilia şi Nantes, protestatarii au afişat pancarte pe care scria „Statul a ucis educaţia naţională”, iar la Toulouse, părinţii s-au prins de braţe în fruntea unui marş prin oraş, potrivit sursei.

La Strasbourg, Lyon, Rennes şi Paris, demonstraţiile au degenerat uneori în violenţe, poliţia trăgând cu gaze lacrimogene, iar protestatarii aprinzând focuri pe străzi şi aruncând cu proiectile, conform Reuters.

Poliţia din Paris a declarat că ciocnirile de acolo au apărut atunci când aproximativ 300 de persoane au încercat să se confrunte cu forţele de securitate, adăugând că protestul se desfăşura în general bine în alte părţi, iar până la sfârşitul după-amiezii aceasta a precizat că încă se confrunta cu un contingent mic de persoane, iar trei vitrine de magazine au fost avariate, potrivit sursei.

Protestele au început în septembrie în suburbiile defavorizate ale Parisului, înainte de a se răspândi la nivel naţional, conform Reuters.

Hugo Vetzel, un absolvent recent de liceu din Strasbourg, a declarat că există un decalaj atât de mare între elite şi oamenii obişnuiţi, potrivit sursei.

Uniunea Elevilor de Liceu a declarat că mai mult de jumătate dintre liceele din Franţa au fost blocate sau se vor închide pentru ziua respectivă, iar unele autorităţi educaţionale locale au încercat să mute cursurile online, conform Reuters.

Elevii se plâng de probleme de întreţinere de bază în şcoli, de la scurgeri de apă la infestări cu şobolani, potrivit sursei.

Grupurile de apărare a drepturilor, elevii şi grupurile de părinţi au acuzat autorităţile de folosirea unei forţe disproporţionate împotriva minorilor, iar guvernul a declarat că mişcarea de protest a fost deturnată de persoane din afară şi că în unele locuri a degenerat în violenţă urbană, conform Reuters.

Ministerul de Interne al Franţei a declarat că 6.100 de persoane au fost arestate de la începutul protestelor, marea majoritate fiind minori, iar Ministerul Justiţiei a precizat că peste 1.800 de persoane sunt urmărite penal pentru infracţiuni nespecificate, inclusiv 1.483 de minori, potrivit sursei.

Un adolescent a rămas fără o mână în timp ce protestatarii de liceu s-au ciocnit cu poliţia anti-revoltă în nordul Franţei luni, iar ziarul regional La Voix du Nord a relatat că tânărul de 15 ani şi-a pierdut mâna şi o parte din antebraţ după ce a ridicat o grenadă poliţienească destinată a fi neletală, conform Reuters.

Omar Slaouti, profesor de liceu în Argenteuil, o suburbie de nord-vest a Parisului, a declarat că autorităţile vor să îi împartă pe tineri în protestatari buni şi răi, iar el a subliniat că, dacă nu ar fi fost coşuri de gunoi incendiate, guvernul nu ar fi dat înapoi şi nu ar fi conştientizat problemele în joc, potrivit sursei.

Cu şase luni înainte de alegerile care îl vor înlocui pe Macron, guvernul său şi partidul de extremă dreapta al liderului Marine Le Pen, Adunarea Naţională, i-au acuzat pe legislatorii şi primarii stângii dure din Franţa Nesupusă că alimentează tulburările, iar Franţa Nesupusă neagă acuzaţia, conform Reuters.

Jean-Luc Melenchon, candidatul prezidenţial al Franţei Nesupuse, a declarat că toţi tinerii sunt pe străzi şi că, peste tot unde nu există poliţie, totul merge bine, potrivit sursei.

Lecornu le-a ordonat miniştrilor săi să abordeze principalele cereri ale elevilor, inclusiv asigurarea înlocuirii profesorilor absenţi, revizuirea duratei zilei de şcoală de la 8:00 la 18:00 şi necesitatea unor pauze de prânz mai lungi, conform Reuters.

Guvernul va analiza şi reparaţiile necesare clădirilor şcolare îmbătrânite, a declarat Lecornu, care le-a cerut miniştrilor să trimită primele propuneri până la sfârşitul lunii octombrie, potrivit sursei.

Emilie Lhomme, părinte la un protest în faţa şcolii Helene Boucher din Paris, a declarat că vorbele guvernului nu sunt suficiente şi că nu acesta este lucrul care va schimba viaţa de zi cu zi a copiilor, conform Reuters.

Găsirea de bani disponibili pentru implementarea reformelor educaţionale va fi dificilă, iar guvernul se află sub presiune să încerce să reducă un deficit bugetar în creştere, în timp ce îngrijorările investitorilor cu privire la datoria în creştere a Franţei, creşterea slabă şi reticenţa de a limita cheltuielile împing costurile de împrumut mai sus, potrivit sursei.

Randamentul obligaţiunilor franceze pe 10 ani a atins săptămâna trecută un maxim de 24 de ani, de peste 5%, conform Reuters.

Creşterea costurilor de împrumut ale Franţei a început să se răspândească în zona euro mai largă, iar moneda euro în scădere este cel mai recent semnal de alarmă pentru factorii de decizie, potrivit sursei.

Ministrul Finanţelor, Roland Lescure, a declarat marţi că nu este nevoie ca Banca Centrală Europeană să intervină, conform Reuters.

Le Pen, populistul eurosceptic de extremă dreapta care conduce cursa prezidenţială înaintea alegerilor din primăvara viitoare, a prezentat planuri de reducere a cheltuielilor publice dacă va fi aleasă, căutând să îşi stabilească credibilitatea fiscală pe măsură ce criza pieţei obligaţiunilor se adânceşte, potrivit sursei.

Cheltuielile Franţei pentru educaţie au rămas în urma inflaţiei, iar elevii din ţară sunt în urma colegilor lor din OECD la performanţa generală, potrivit datelor evaluării PISA 2025, conform Reuters.