Reuters: Şeful BIS avertizează că datoria publică ridicată va complica gestionarea viitoarelor crize

Băncile centrale vor avea în continuare un rol esenţial în gestionarea viitoarelor crize financiare, însă nivelul ridicat al datoriei publice şi schimbările din sistemul financiar le-ar putea îngreuna intervenţiile, a declarat luni directorul Băncii Reglementelor Internaţionale (BIS), Pablo Hernandez de Cos, transmite publicaţia Reuters, citată de Agerpres.

Hernandez de Cos, unul dintre candidaţii pentru succesiunea Christinei Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene, a subliniat că experienţa crizelor din ultimele două decenii a demonstrat importanţa intervenţiei rapide a băncilor centrale pentru calmarea pieţelor, conform sursei citate.

Totuşi, el a avertizat că următoarea criză ar putea apărea într-un context diferit. În multe state, datoria publică se apropie de nivelurile atinse după cel de-al Doilea Război Mondial, în timp ce deficitele bugetare rămân ridicate, iar presiunile fiscale sunt estimate să persiste, potrivit publicaţiei.

În aceste condiţii, băncile centrale ar putea avea dificultăţi în a separa problemele de funcţionare ale pieţelor, care necesită intervenţii, de preocupările legitime ale investitorilor privind sustenabilitatea finanţelor publice, conform sursei.

„Dacă disfuncţionalităţile pieţei ameninţă stabilitatea financiară sau transmiterea politicii monetare, băncile centrale trebuie să intervină. Însă, atunci când datoria este mare, iar necesarul de finanţare publică este ridicat, chiar şi o operaţiune bine concepută poate fi interpretată prin prisma politicii fiscale”, a spus Hernandez de Cos, într-o intervenţie la Viena, potrivit publicaţiei.

Avertismentul vine în contextul creşterii randamentelor obligaţiunilor la nivel global şi al extinderii diferenţei dintre randamentele obligaţiunilor franceze şi germane, evoluţie care aminteşte de criza datoriilor suverane din zona euro, conform sursei citate.

Directorul BIS a atras atenţia şi asupra rolului tot mai important al instituţiilor financiare nebancare, precum fondurile speculative, fondurile de pensii şi administratorii de active, care au devenit deţinători importanţi de obligaţiuni guvernamentale, potrivit publicaţiei.

În perioade normale, aceste instituţii contribuie la lichiditatea pieţelor, însă dependenţa tot mai mare de finanţarea de pe pieţe poate amplifica tensiunile în perioade de turbulenţă, a explicat Hernandez de Cos, informează sursa citată.

El a susţinut necesitatea unor reglementări mai stricte pentru entităţile financiare nebancare şi pentru tehnologiile financiare emergente, pentru limitarea riscului moral şi menţinerea eficienţei instrumentelor de gestionare a crizelor ale băncilor centrale, conform publicaţiei.

„Băncile centrale joacă un rol esenţial, dar la fel şi autorităţile de reglementare şi guvernele”, a declarat Hernandez de Cos, subliniind că „cooperarea la nivel global” rămâne, de asemenea, esenţială, potrivit sursei.