rfi: Poliţia din Paris anunţă peste 500 de „protestatari violenţi” care au atacat forţele de ordine

Poliţia din Paris a anunţat că „peste 500 de protestatari violenţi” au atacat forţele de ordine pe Cours de Vincennes, în sud-estul capitalei, confruntările începând în jurul orei 17:30, la scurt timp după ce procesiunea a ajuns la Porte de Vincennes, potrivit rfi. Protestatarii au aruncat cu proiectile asupra ofiţerilor, care au răspuns cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene, iar poliţia a precizat că manevrează pentru a-i aresta pe cei responsabili şi pentru a ajuta la dispersarea mulţimii.

Violenţele au urmat unei începuturi calme şi festive a marşului de la Paris, unde manifestanţii au cerut salarii mai bune şi un viitor mai bun, criticând în acelaşi timp restricţiile guvernamentale asupra protestelor. Aproximativ 70.000 de poliţişti şi alte forţe de securitate au fost desfăşurate la nivel naţional, sprijinite de vehicule blindate, elicoptere şi tunuri de apă, pentru a preveni repetarea tulburărilor din weekendul trecut, iar până la amiază, ministrul de Interne, Laurent Nunez, a raportat 135 de arestări în toată Franţa, dar a spus că nu au existat „incidente majore” la acea etapă, subliniind că „nu vom tolera nicio violenţă sau perturbare a ordinii publice”.

Manifestaţiile au loc pe fondul presiunii tot mai mari asupra bugetelor gospodăriilor, inflaţia, în special preţurile la combustibil, crescând puternic de la începutul războiului din Orientul Mijlociu din februarie, însă restricţiile guvernamentale asupra demonstraţiilor au devenit o sursă suplimentară de furie, sindicatele şi alte grupuri acuzând autorităţile că subminează dreptul la protest. După ce au fost luate prin surprindere de tulburările din weekendul trecut, poliţia a adoptat sâmbătă o abordare mai mobilă, intervenind rapid pentru a dispersa unele adunări, iar un student în vârstă de 21 de ani din Lyon a declarat pentru AFP că poliţia este „foarte mobilă” şi că dispersează marşurile înainte ca acestea să se formeze.

Nunez a declarat că poliţia a confiscat obiecte, inclusiv bile metalice, alice de plumb, artificii, praştii, arme improvizate, o sabie katana şi arme airsoft, precizând că aceste confiscări demonstrează determinarea anumitor grupuri de extremă stângă şi stânga radicală de a transforma o serie de demonstraţii în violenţe. Preşedintele Emmanuel Macron a dat vina pe grupurile de „extremă stângă” care caută să „dărâme republica” pentru cele mai grave violenţe din weekendul precedent, când clădirile publice au fost vandalizate şi sute de magazine au fost jefuite, iar decizia guvernului de a interzice demonstraţiile care nu sunt conduse de sindicate a atras critici puternice, sindicatele acceptând cu reticenţă restricţiile care ţin marşurile departe de centrul Parisului, Marsilia şi alte oraşe, avertizând în acelaşi timp asupra unei „derive autoritare”.

În Paris, poliţia a schimbat ruta principalului marş în ultimul moment, mutându-l din centrul oraşului în sud-estul capitalei, iar Murielle Guilbert, din sindicatul Solidaires, a declarat că interdicţia protestelor non-sindicale este „scandaloasă”, adăugând că oamenii sunt acolo pentru că există o furie publică evidentă faţă de salariile mici. În întreaga Franţă, mulţi retaileri şi-au baricadat vitrinele sau au închis, de teama unor noi jafuri, iar Luvrul şi Musee d'Orsay au fost închise pentru zi, după ce aproximativ 2.700 de persoane au fost arestate în urma violenţelor din weekendul trecut, iar reprezentanţii industriei de retail au estimat pierderile în sute de milioane de dolari.

Protestele au loc cu şase luni înainte de alegerile prezidenţiale, sporind miza politică pentru guvernul lui Macron, care nu poate candida pentru un nou mandat, în timp ce lidera extremei drepte, Marine Le Pen, conduce în sondaje. Adunarea Naţională a lui Le Pen a organizat sâmbătă un congres la Orleans pentru a-şi lansa campania prezidenţială, atrăgând o contramanifestaţie amplă, mii de oameni mergând prin oraş cu sloganuri antifasciste şi îndreptându-şi furia atât spre Le Pen, cât şi spre Macron, iar poliţia a estimat participarea la 11.000 de persoane, în timp ce organizatorii au declarat că 26.000 de oameni au participat. La Paris, candidatul prezidenţial de extremă stângă Jean-Luc Melenchon s-a alăturat marşului şi a prezis că mobilizarea va continua, afirmând că Macron „va înţelege că acest lucru se va repeta în fiecare săptămână”, iar mişcarea Vestelor Galbene, care a organizat proteste perturbatoare împotriva lui Macron acum opt ani, a cerut noi demonstraţii pe 31 octombrie pentru apărarea „libertăţii de a protesta”.