România obţine sprijinul a şase state membre pentru introducerea unei clauze de coeziune în Fondul european pentru competitivitate

Iniţiativa Parlamentului României privind introducerea unei „clauze de coeziune” în viitorul Fond european pentru competitivitate beneficiază de sprijinul parlamentarilor din alte şase state membre ale Uniunii Europene: Polonia, Bulgaria, Slovacia, Croaţia, Grecia şi Ungaria, potrivit unui comunicat de presă postat pe pagina oficială de Facebook a Grupului Parlamentar PNL - Camera Deputaţilor.

Demersul a fost iniţiat de deputatul Ovidiu Cîmpean, vicepreşedinte al Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor şi raportor pentru viitorul cadru financiar multianual 2028-2034, iniţiativa este susţinută de Diana Stoica, preşedinta Comisiei pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, şi de Lucian Rusu, preşedintele comisiei de profil din Senat.

Obiectivul este ca firmele, universităţile şi centrele de cercetare din România şi din celelalte state care încearcă să recupereze decalajele economice să aibă şanse reale de acces la finanţările europene destinate inovării şi dezvoltării industriale.

Pentru perioada 2028-2034, Comisia Europeană a propus un buget al Uniunii de aproximativ 1.985 de miliarde de euro, echivalentul a 1,26% din venitul naţional brut al UE, fondurile ar urma să susţină dezvoltarea regională, agricultura, infrastructura, cercetarea, tranziţia verde şi securitatea europeană.

În cadrul acestei propuneri, Fondul european pentru competitivitate şi programul Orizont Europa ar beneficia împreună de aproximativ 409,3 miliarde de euro, în preţuri curente, iar finanţările ar acoperi proiecte de la cercetare până la producţie şi introducerea pe piaţă, în domenii precum tehnologiile curate, sănătatea, biotehnologiile, agricultura, tehnologiile digitale, securitatea, industria de apărare şi sectorul spaţial.

Semnatarii scrisorii comune solicită măsuri care să împiedice concentrarea excesivă a finanţărilor în statele şi regiunile care dispun deja de capacităţi industriale şi de cercetare dezvoltate, aceştia susţin că potenţialul întregii Uniuni trebuie valorificat, fără a renunţa la criteriile de calitate, excelenţă şi relevanţă strategică.

„Ar fi absurd să creăm decalaje cu bani europeni, pentru ca apoi să le reparăm cu alţi bani europeni”, a transmis Ovidiu Cîmpean şi a adăugat că obiectivele competitivităţii şi coeziunii trebuie să se susţină reciproc, iar proiectele din România trebuie să beneficieze de oportunităţi reale de finanţare.

Scrisoarea comună propune patru măsuri pentru o distribuire mai echilibrată a finanţărilor europene: introducerea unor indicatori teritoriali care să prevină concentrarea excesivă a fondurilor în câteva state sau regiuni; extinderea participării statelor şi regiunilor cu un PIB pe locuitor sub media europeană, cu menţinerea criteriilor de calitate şi excelenţă; acordarea de asistenţă tehnică întreprinderilor mai mici, pentru pregătirea proiectelor şi participarea la consorţii europene şi prezentarea unor rapoarte anuale transparente către Parlamentul European şi parlamentele naţionale, pentru a evidenţia distribuţia fondurilor şi sectoarele care beneficiază de acestea.

Elaborarea scrisorii a fost rezultatul unui efort diplomatic coordonat cu Ministerul Afacerilor Externe, menit să asigure o poziţie unitară a României în negocierile bugetare de la Bruxelles.

Documentul a fost transmis, prin Reprezentanţa Permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintei Parlamentului European, Roberta Metsola, prim-ministrului irlandez Micheal Martin, în contextul preşedinţiei irlandeze a Consiliului UE, precum şi celorlalţi actori implicaţi în negocieri.

Ovidiu Cîmpean a prezentat iniţiativa în cadrul reuniunii preşedinţilor comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele statelor membre, COSAC, desfăşurată în luna iulie la Dublin, unde a reprezentat Camera Deputaţilor.

Iniţiativa se întemeiază pe articolul 3 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi pe articolele 174 şi 175 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care prevăd reducerea decalajelor dintre regiuni şi integrarea obiectivelor de coeziune economică, socială şi teritorială în politicile Uniunii.

Scrisoarea este semnată, alături de reprezentanţii României, de parlamentari din Polonia, Bulgaria, Slovacia, Croaţia, Grecia şi Ungaria. Aceştia sunt Agnieszka Pomaska, Galin Durev, Peter Kalivoda, Jelena Milo¹, Ioannis Plakiotakis, Dimitrios Kairidis şi Ildiko Éva Sopov, care deţin funcţii în comisiile parlamentare pentru afaceri europene sau în comisii conexe din ţările lor.

Introducerea clauzei de coeziune urmează să fie susţinută în cadrul negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene.