România renegociază cu Agenţia Spaţială Europeană: contribuţiile au ajuns la 250 de milioane de lei pe an

Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC) anunţă că România a iniţiat discuţii cu Agenţia Spaţială Europeană (ESA) pentru reeşalonarea angajamentelor şi redefinirea proiectelor la care ţara participă, în condiţiile în care contribuţiile pentru programele opţionale au crescut în ultimii ani până la 250 de milioane de lei anual. Într-o informare, MEC precizează că România şi-a achitat constant taxa obligatorie de membru ESA, însă problema o reprezintă angajamentele suplimentare asumate în trecut pentru o serie de programe opţionale ale Agenţiei, programe care au majorat semnificativ costurile anuale.

„În ultimii ani au fost semnate o serie de angajamente suplimentare pentru diverse programe opţionale, care au ridicat contribuţia anuală la ESA la aproximativ 200 - 250 milioane lei, aproape cât finanţarea tuturor competiţiilor din PNCDI IV derulate în 2025”, subliniază ministerul.

Potrivit MEC, Autoritatea Naţională pentru Cercetare (ANC) a purtat în ultimele zile discuţii cu reprezentanţii ESA privind o reeşalonare a obligaţiilor financiare şi o redefinire a proiectelor la care România participă. Potrivit comunicatului, ESA a răspuns favorabil propunerilor responsabililor români. Demersul are ca obiectiv adaptarea participării României astfel încât: proiectele finanţate să fie aliniate nevoilor statului şi societăţii, institutele şi mediul academic să poată absorbi şi utiliza fondurile, rata de întoarcere (beneficii vs. contribuţie) să fie comparabilă cu media europeană.

Ministerul reaminteşte că la ultima rectificare bugetară, MEC şi ANC au primit sume suplimentare necesare pentru: renegocierea relaţiei cu ESA, achitarea obligaţiilor asumate pentru ELI-NP - Laserul de la Măgurele, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură de cercetare din regiune.

Participarea la programele opţionale ESA este esenţială pentru accesul cercetătorilor români la misiuni spaţiale, tehnologii de vârf şi parteneriate internaţionale. Totuşi, în ultimii ani, nivelul ridicat al contribuţiilor a pus presiune asupra bugetului naţional de cercetare, în timp ce rata de întoarcere - contracte şi proiecte câştigate de instituţiile româneşti - a rămas modestă. Prin renegocierea în curs, MEC urmăreşte o participare strategică, axată pe programe în care România poate obţine beneficii concrete şi poate valorifica expertiza existentă.