Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat luni că nu există o legătură directă între retragerea bruscă a bombardierelor ţării sale de la o bază aeriană britanică şi un presupus complot iranian la faţa locului, potrivit Reuters.
Avioanele erau staţionate la RAF Fairford, baza europeană preferată pentru bombardierele americane, şi fuseseră folosite recent în atacuri americane asupra Iranului, iar săptămâna trecută cinci bărbaţi britanici au fost arestaţi lângă bază, despre care Garda Revoluţionară a Iranului a declarat anterior că este o ţintă legitimă, sub suspiciunea de pregătire a unor acte teroriste.
Rubio a declarat reporterilor, întrebat despre bombardierele B1, că nu ar lega direct acest lucru de mişcarea care a fost făcută, iar el a adăugat că Departamentul de Război realocă în mod constant resursele acolo unde este nevoie de ele.
O sursă militară NATO declarase luni că se crede în continuare că Iranul reprezintă o ameninţare acută pentru activele americane din Regatul Unit.
Deşi multe aspecte ale incidentului rămân neexplicate, prim-ministrul britanic Andy Burnham a declarat că orice complot a fost probabil susţinut de Iran.
Iranul a declarat că acuzaţiile potrivit cărora ar fi fost implicat în vreun complot sunt nefondate, iar ministrul de externe Abbas Araqchi a scris pe X că poate confirma convingerea Iranului că eliberarea unor presupuşi terorişti care lucrează pentru state străine spune totul şi că se caută în locul greşit.
Rubio a declarat luni că SUA au încredere în securitatea tuturor bazelor sale, iar Fairford, situat la 90 de mile vest de Londra, este unul dintre cele mai importante din Europa pentru SUA, fiind una dintre puţinele baze potrivite pentru bombardiere grele precum aeronavele B1.
Baza a jucat un rol cheie în campaniile anterioare ale SUA din Orientul Mijlociu, deşi bombardierele sale nu sunt staţionate acolo în mod permanent, iar în timpul conflictului actual, SUA au avut permisiunea de a folosi Fairford doar pentru a lovi situri de rachete iraniene care atacau nave în Strâmtoarea Hormuz, respectiv aşa-numitele lovituri defensive.
Londra a refuzat permisiunea ca SUA să folosească bazele britanice pentru lovituri ofensive asupra Iranului, iar această abordare a tensionat relaţiile dintre SUA şi Marea Britanie, de obicei unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Washingtonului.
Un oficial al Pentagonului a confirmat duminică că toate bombardierele americane care fuseseră desfăşurate la Fairford s-au îndreptat spre bazele lor de origine din SUA, iar Pentagonul a declarat că forţa de bombardiere a SUA rămâne pregătită să livreze capabilităţi de lovitură de precizie la nivel global, oriunde şi oricând.
The New York Times, citând doi oficiali americani, a relatat că SUA s-au grăbit în weekend să mute bombardierele după ce comandanţii au primit noi ameninţări despre un complot susţinut de Iran, iar unele dintre avioane au plecat în timp ce aeronavele de realimentare aeriană erau încă în curs de mobilizare.
Un oficial american a refuzat să comenteze, iar guvernul britanic a refuzat de asemenea să comenteze, deşi un purtător de cuvânt al lui Burnham a declarat că baza este sigură.
Christoph Bergs, analist de cercetare la think-tank-ul de apărare Royal United Services Institute, a declarat că redistribuirea va reduce pe termen scurt capacitatea SUA de a lansa rapid misiuni împotriva Iranului, reducând oarecum nivelul ameninţării.
Bergs a notat însă că utilizarea Fairford era deja limitată, având în vedere condiţia Londrei privind loviturile defensive, iar aeronavele ar putea fi trimise acum fie la Diego Garcia, fie la baze din Golf, pentru a reduce nevoia de realimentare aeriană suplimentară, dar acest lucru ar depinde de disponibilitatea capacităţii, de negocierile cu aliaţii şi de securitate.
În primele ore ale zilei de 27 septembrie, cinci bărbaţi britanici în jur de 20 de ani au fost arestaţi după ce au fost văzuţi alergând pe câmpuri de la trei dube albe parcate lângă bază, iar poliţia a declarat că nu au fost găsite dispozitive explozive, dar era prezentă o cantitate de benzină.
Bărbaţii au fost eliberaţi ulterior pe cauţiune, iar un al şaselea bărbat, un cetăţean cu dublă cetăţenie britanică şi iraniană arestat sub suspiciunea de pregătire a unor acte teroriste patru zile mai târziu, a fost de asemenea eliberat pe cauţiune.
Preşedintele american Donald Trump a declarat la momentul primelor arestări că complotul a planificat pagube mari şi că ar putea fi legat de Iran, iar Trump a declarat ulterior că nu ar fi eliberat suspecţii pe cauţiune.
Un oficial militar NATO de rang înalt a declarat că retragerea bombardierelor nu va avea niciun impact asupra alianţei, iar agilitatea defensivă a NATO faţă de orice agresiune rămâne neschimbată şi de neegalat datorită unităţii, puterii şi capabilităţilor combinate ale celor 32 de naţiuni.




























































Opinia Cititorului