Scumpirea energiei găseşte Europa cu bugete fragile

Creşterea bruscă a preţurilor la energie, alimentată de conflictul dintre SUA şi Israel, pe de o parte, şi Iran, pe de altă parte, pune presiune pe guvernele europene să sprijine populaţia şi companiile. Totuşi, situaţia fiscală fragilă a multor economii din regiune limitează capacitatea autorităţilor de a interveni, potrivit Agerpres.

În aceste condiţii, este puţin probabil ca statele europene să repete pachetele masive de sprijin adoptate după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022, când subvenţiile şi alte măsuri de ajutor au însumat sute de miliarde de euro.

Unele guverne au început deja să adopte măsuri limitate. Franţa, Grecia şi Polonia au impus plafonări ale preţurilor la combustibili sau restricţii asupra marjelor de profit, măsuri care au un impact relativ redus asupra bugetului public. În Germania, autorităţile analizează posibilitatea reglementării preţurilor la pompă.

Totuşi, în funcţie de evoluţia pieţei energetice, guvernele ar putea fi nevoite să facă mai mult. Frank Gill, analist la S&P Global Ratings, a declarat că o eventuală întrerupere a livrărilor de gaze din Qatar, combinată cu o creştere accentuată a preţurilor, ar putea determina statele europene să reintroducă anumite subvenţii, conform Agerpres.

În prezent, însă, autorităţile sunt prudente, deoarece evoluţia preţurilor la energie rămâne incertă.

Marea Britanie a transmis că este prea devreme pentru a decide o îngheţare a accizelor la combustibili, în timp ce guvernul francez a respins solicitările opoziţiei de a reduce TVA la benzină. În Italia, autorităţile analizează posibilitatea de a utiliza veniturile suplimentare din TVA generate de scumpirea carburanţilor pentru a finanţa o reducere a accizelor.

Situaţia este diferită faţă de cea din 2022, deoarece pandemia de COVID-19 şi criza energetică ulterioară au lăsat multe economii europene cu deficite bugetare semnificativ mai mari decât înainte de 2020. Potrivit lui Frank Gill, acestea sunt cu aproximativ trei puncte procentuale peste nivelurile din 2019.

În acelaşi timp, creşterea economică este mai lentă decât acum câţiva ani, iar costurile de finanţare au crescut odată cu majorarea dobânzilor. În plus, guvernele europene sunt deja presate să majoreze cheltuielile pentru apărare. Germania, de exemplu, îşi creşte împrumuturile pentru a finanţa un amplu program de stimulare economică, potrivit Agerpres.

Chiar dacă preţul petrolului a urcat în această săptămână până la aproximativ 120 de dolari pe baril, aproape de nivelurile atinse în 2022, situaţia energetică a Europei nu este identică cu cea de atunci. Preţurile gazelor au crescut cu peste 50% de la începutul conflictului, dar rămân mult sub nivelurile record de peste 300 de euro pe megawatt-oră înregistrate în urmă cu patru ani.

În plus, Europa nu se confruntă în prezent cu nevoia urgentă de a înlocui un furnizor major, aşa cum s-a întâmplat după reducerea livrărilor de gaze ruseşti.

Cu toate acestea, dacă scumpirile persistă şi statele vor fi nevoite să intervină, presiunile asupra finanţelor publice ar putea creşte, în special în economii cu deficite mari, precum Franţa sau Marea Britanie, a avertizat recent Federico Barriga-Salazar, director în cadrul Fitch Ratings, conform Agerpres.

În Europa Centrală, agenţia S&P avertizează că ratingul de tip „investment-grade” al Ungariei ar putea fi afectat, în contextul în care guvernul a introdus deja măsuri generoase de sprijin înaintea alegerilor programate în aprilie.

Spania, Portugalia şi Grecia au o situaţie fiscală mai solidă, însă cheltuieli suplimentare pentru energie ar putea încetini procesul de redresare economică, potrivit analiştilor.

În cazul Italiei, agenţia Scope Ratings atrage atenţia că o încetinire a economiei ar putea complica eforturile guvernului de a ieşi din procedurile europene de disciplină bugetară.

Economiştii Barclays consideră că, având în vedere spaţiul fiscal limitat, eventualele măsuri de sprijin vor fi mult mai restrânse şi mai bine direcţionate decât în 2022. Mesaje similare au fost transmise deja de oficiali din Marea Britanie şi Germania, potrivit Agerpres.

Analiştii Morgan Stanley estimează că, în perioada 2022-2023, măsurile de sprijin energetic adoptate de statele din zona euro au reprezentat aproximativ 3,6% din PIB, într-un context în care regulile europene privind limitele deficitului bugetar fuseseră suspendate.

În prezent, însă, capacitatea de intervenţie este mult mai redusă. Potrivit estimărilor băncii, guvernele ar putea acorda doar un sprijin de aproximativ 0,3% din PIB pe an fără a încălca regulile fiscale ale Uniunii Europene.

Dacă Strâmtoarea Ormuz ar rămâne blocată mai mult de o lună şi economia europeană ar începe să dea semne de slăbiciune, Bruxelles-ul ar putea permite unor state să depăşească temporar limitele de deficit, estimează Morgan Stanley. În acest scenariu, cheltuielile suplimentare ar putea ajunge până la aproximativ 0,6% din PIB pe an pentru finanţarea unor măsuri punctuale.

Totuşi, pentru o suspendare completă a regulilor fiscale europene ar fi nevoie de o recesiune severă, avertizează analiştii.

În plus, povara tot mai mare a costurilor cu datoria publică reprezintă, în sine, o limită pentru noi programe de sprijin.

Gregoire Pesques, director de investiţii la Amundi, a afirmat că multe guverne evită în prezent politici fiscale expansive, temându-se că pieţele financiare ar putea reacţiona negativ, conform Agerpres.