Starea UE pe Flancul Estic: supraveghere militară la Marea Neagră, zid de drone pentru ţările baltice

Ursula von der Leyen a anunţat lansarea unui proiect major dedicat apărării flancului estic al Europei, cu accent pe zona Mării Negre, pe care a descris-o drept „piatra de temelie a unei apărări credibile”. În discursul său privind Starea Uniunii, Ursula von der Leyen a declarat, subliniind nevoia urgentă de consolidare a apărării comune, cu accent pe regiunea strategică a Mării Negre: „Flancul estic al Europei menţine întreaga Europă în siguranţă. De la Marea Baltică până la Marea Neagră. De aceea trebuie să investim în sprijinirea acestuia printr-o Operaţiune de Supraveghere a Flancului Estic. Aceasta înseamnă oferirea Europei de capacităţi strategice independente. Trebuie să investim în supravegherea spaţiului în timp real, astfel încât nicio mişcare a forţelor să nu treacă neobservată. Trebuie să dăm ascultare apelului prietenilor noştri baltici şi să construim un zid al dronelor. Aceasta nu este o ambiţie abstractă. Este piatra de temelie a unei apărări credibile. O capacitate europeană dezvoltată împreună, desfăşurată împreună şi susţinută împreună, care poate răspunde în timp real. Una care nu lasă nicio ambiguitate în ceea ce priveşte intenţiile noastre. Europa îşi va apăra fiecare colţişor din teritoriul său”.

Preşedinta Comisiei Europene a menţionat că, la următorul Consiliu European, va prezenta o foaie de parcurs clară pentru noi proiecte comune de apărare, cu obiective precise pentru anul 2030 şi cu un Semestru European al Apărării. Planul respectiv face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri pentru consolidarea securităţii europene. Ursula von der Leyen a anunţat „Avantajul Militar Calitativ”, un nou program prin care Europa va mobiliza anticipat şase miliarde de euro din împrumutul ERA şi va încheia o alianţă a dronelor cu Ucraina. În paralel, programul „Pregătire 2030” ar putea atrage investiţii de până la 800 miliarde euro în domeniul apărării, iar mecanismul SAFE pune deja la dispoziţie 150 de miliarde de euro pentru achiziţii publice comune, cu 19 state membre implicate.

Von der Leyen a explicat că economia de război a lui Vladimir Putin va continua „chiar dacă războiul se va opri”, iar Europa trebuie să fie pregătită să îşi asume responsabilitatea pentru propria securitate. „Numai o postură de apărare europeană puternică şi credibilă va putea garanta securitatea noastră”, a afirmat ea.

Discursul său a atins şi dimensiunea extinderii Uniunii, văzută ca o condiţie a independenţei europene. „Pentru Ucraina, pentru Moldova, pentru Balcanii de Vest - viitorul lor este în Uniunea noastră. Haideţi să facem posibilă următoarea reunificare a Europei”, a spus von der Leyen.

• Protecţia produselor europene, o prioritate pentru Von der Leyen

Pe plan economic, şefa Comisiei a pledat pentru investiţii masive în tehnologii digitale şi curate, pentru reducerea birocraţiei şi pentru consolidarea pieţei unice, încă „neterminată”, conform raportului Letta. A fost anunţată o Foaie de parcurs pentru piaţa unică până în 2028, vizând capitalul, serviciile, energia şi telecomunicaţiile. În acelaşi timp, va fi lansat un Fond Scale-up Europe, destinat sprijinirii companiilor tinere cu potenţial ridicat în domenii strategice precum inteligenţa artificială, biotehnologia sau tehnologiile cuantice.

„O inteligenţă artificială europeană este esenţială pentru viitoarea noastră independenţă”, a subliniat von der Leyen, prezentând investiţii în gigafabrici de AI şi în infrastructuri digitale de testare.

Totodată, pentru a stimula industria curată, Comisia va lansa pachetul „Battery Booster”, cu 1,8 miliarde de euro pentru producţia europeană de baterii, şi va introduce criterii „Fabricat în Europa” în achiziţiile publice.

Preşedinta Comisiei Europene a promis şi măsuri sociale puternice: o lege privind locurile de muncă de calitate, o strategie europeană de combatere a sărăciei până în anul 2050, un plan pentru locuinţe accesibile şi o iniţiativă legislativă privind închirierile pe termen scurt.

Pentru domeniul agro-alimentar, von der Leyen a cerut „concurenţă loială şi condiţii echitabile” pentru fermierii europeni şi a anunţat o nouă campanie „Cumpăraţi alimente europene”.

Preşedinta Comisiei Europene a declarat: "De asemenea, trebuie să consolidăm poziţia fermierilor în lanţul alimentar. Prea mult timp, munca lor asiduă nu a dat roade aşa cum ar trebui. Fermierii au dreptul la un preţ corect pentru alimentele lor şi la un profit corect pentru familiile lor. Vom analiza implementarea legislaţiei noastre privind practicile comerciale neloiale şi vom interveni oriunde este nevoie. Şi pot anunţa astăzi că ne vom mări bugetul de promovare pentru a lansa o nouă campanie «Cumpăraţi alimente europene». Pentru că putem spune cu mândrie că mâncarea noastră europeană este cea mai bună din lume”.

• Acorduri comerciale bilaterale, pentru diversificarea lanţurilor de aprovizionare

În relaţiile externe, lidera executivului european a reafirmat importanţa parteneriatului comercial cu Statele Unite, dar şi nevoia diversificării acordurilor globale, inclusiv finalizarea negocierilor cu India până la sfârşitul acestui an.

Ursula von der Leyen a precizat: "Relaţia noastră comercială cu SUA este cea mai importantă. Exportăm anual în SUA mărfuri în valoare de peste 500 miliarde euro. Milioane de locuri de muncă depind de asta. În calitate de preşedinte al Comisiei, nu voi juca niciodată cu locurile de muncă sau mijloacele de trai ale oamenilor. De aceea am făcut o înţelegere pentru a menţine accesul la piaţă pentru industriile noastre. Şi ne-am asigurat că Europa a obţinut cea mai bună înţelegere posibilă. Nu cred în tarife vamale. Tarifele sunt taxe. Însă acordul oferă o stabilitate crucială în relaţiile noastre cu SUA într-o perioadă de insecuritate globală gravă. Gândiţi-vă la repercusiunile unui război comercial în toată regula cu SUA. Imaginaţi-vă haosul. Şi apoi puneţi acea imagine lângă aceea din China de săptămâna trecută. China flancată de liderii Rusiei şi Coreei de Nord. Putin se laudă cu faptul că relaţiile dintre Rusia şi China sunt la un nivel fără precedent. Nimic din toate acestea nu este o mare surpriză. Dar reflectă peisajul în schimbare. Şi creează două imperative pentru eforturile Europei de independenţă şi pentru locul său în lume. Primul este că trebuie să dublăm eforturile de diversificare şi parteneriate. 80% din comerţul nostru se face cu alte ţări decât SUA. Aşadar, trebuie să valorificăm noile oportunităţi. Într-un moment în care sistemul comercial global se prăbuşeşte, asigurăm regulile globale prin acorduri bilaterale. Ca şi în cazul Mexicului sau al Mercosurului; sau finalizarea negocierilor privind un acord istoric cu India până la sfârşitul acestui an. De asemenea, vom construi o coaliţie de ţări cu aceleaşi interese pentru a reforma sistemul comercial global, deoarece acest comerţ ne permite să ne consolidăm lanţurile de aprovizionare. Vom deschide pieţele, vom reduce dependenţele, pentru că, în cele din urmă, este vorba despre consolidarea securităţii noastre economice. Lumea vrea să aleagă Europa. Şi trebuie să facem afaceri cu lumea”.

În final, Ursula von der Leyen a avertizat asupra ameninţărilor hibride şi a atacurilor la adresa democraţiei europene. A anunţat crearea unui Centru European pentru Rezilienţă Democratică şi lansarea unui Program de rezilienţă media, menit să sprijine jurnalismul independent şi să combată dezinformarea. „Presa liberă este coloana vertebrală a oricărei democraţii. Şi vom sprijini presa europeană pentru a rămâne liberă”, a conchis preşedinta Comisiei Europene, conturând o viziune a unei Europe mai unite, mai puternice şi mai independente.