Studiu PwC: Bucureştiul diversifică finanţarea, dar regiunea rămâne în urmă la mobilitate

Majoritatea oraşelor din Europa Centrală şi de Est au adoptat documente strategice pentru mobilitatea urbană durabilă, însă transpunerea în practică înregistrează întârzieri semnificative pe toate cele cinci paliere evaluate, relevă raportul „CEE Smart Cities Mobility Sprint 2026”, realizat de compania de consultanţă PwC în parteneriat cu Asociaţia pentru Noua Mobilitate (PSNM) şi EIT Urban Mobility. Deşi 78% dintre administraţiile locale chestionate consideră Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) o prioritate ridicată sau foarte ridicată, iar 83% deţin un document oficial sau o foaie de parcurs pentru transport inteligent, numai 17% dintre municipalităţi alocă bugete distincte pentru iniţiative de acest tip.

Deficienţele de implementare sunt accentuate de infrastructura tehnică şi de mecanismele financiare limitate, arată datele incluse în cercetarea PwC, derulată pe baza interviurilor cu reprezentanţii autorităţilor din 18 oraşe din regiune, inclusiv din Bucureşti. Conform studiului, 89% dintre oraşe utilizează ori intenţionează să adopte indicatori specifici de mobilitate inteligentă, dar numai 44% dispun de platforme urbane de date operaţionale sau avansate. Pe palierul resurselor financiare, 72% dintre administraţii depind de fondurile europene, doar 24% au instrumente specifice pentru derularea PMUD, iar 44% nu deţin încă o foaie de parcurs pentru calitatea aerului conformă cu noile cerinţe comunitare.

Calendarul european impune măsuri urgente, având în vedere că Regulamentul TEN-T revizuit obligă 431 de noduri urbane să adopte un PMUD până la sfârşitul anului 2027, în paralel cu Directiva revizuită privind calitatea aerului, care fixează standarde noi pentru 12 poluanţi până în 2030, evidenţiază raportul menţionat. Dintre oraşele care au demarat măsuri concrete, peste două treimi folosesc platforme avansate de management al traficului, iar 61% susţin mobilitatea activă, se mai precizează în analiza PwC.

„Raportul CEE Smart Cities Mobility Sprint 2026 arată cum oraşele din Europa Centrală şi de Est transformă mobilitatea urbană şi transpun obiectivele ambiţioase în soluţii practice. Nu toate abordările pot fi preluate ca atare, dar datele arată clar că în regiune există modele care funcţionează. Cei care au putere de decizie in orasele din regiune, au sansa de a invata unii de la alţii, iar apoi de a adapta ceea ce funcţionează la nevoile locale. Astfel, progresul va fi accelerat în întreaga regiune”, a declarat Anda Rojanschi, PwC CEE Chief Markets Officer, conform comunicatului de presă.

În ceea ce priveşte situaţia Capitalei, Bucureştiul acordă o prioritate foarte mare PMUD, document aflat în proces de actualizare, în timp ce foaia de parcurs privind calitatea aerului necesită revizuire, arată concluziile raportului PwC. Spre deosebire de Bucureşti, centre urbane precum Varşovia, Wroc³aw, £od¼, Gdañsk, Katowice, Rzeszow, Riga şi Ljubljana deţin atât un PMUD, cât şi un plan dedicat calităţii aerului, în timp ce Bratislava gestionează calitatea aerului printr-un program regional, Ko¹ice îşi actualizează strategia, iar Praga şi Zagreb aşteaptă transpunerea reglementărilor la nivel naţional, notează sursa citată. La polul opus, Belgradul şi Liovul nu au foi oficiale de parcurs pentru mobilitate inteligentă, deşi capitala Serbiei deţine un program pentru calitatea aerului.

La capitolul finanţare, Bucureştiul este evidenţiat drept un exemplu pozitiv datorită utilizării unor surse diversificate, precum emisiunile de obligaţiuni, împrumuturile bancare şi liniile de credit dedicate, categorie în care raportul include şi oraşele poloneze £od¼, emitent de obligaţiuni verzi municipale, şi Rzeszow. Totodată, analiza reţine ca studiu de caz Parcul Natural Văcăreşti, arie protejată din 2016 pe o suprafaţă de 183 de hectare de zonă umedă cu 204 specii de păsări, proiect care contribuie la rezilienţa Capitalei şi sprijină mobilitatea activă, conform documentului PwC.

Raportul prezintă şi proiectele concrete implementate în regiune, precum modelul 3D al reţelei rutiere realizat cu scanare laser şi inteligenţă artificială în Varşovia, modelul propriu de simulare a traficului din Wroc³aw, sistemul integrat de date din Riga, care a redus durata de planificare cu 10%, precum şi acordul de parteneriat public-privat pe 20 de ani din Ljubljana, care asigură o flotă partajată de 400 de maşini electrice. În ciuda acestor iniţiative, decalajul dintre obiective şi practică persistă în toate cele cinci domenii analizate: pe zona de guvernanţă 45% dintre oraşe reclamă sprijin naţional insuficient şi doar 12 au un responsabil pentru dialogul cu cetăţenii, pe palierul digital numai 33% au infrastructură pe deplin funcţională şi 39% aplică regulat inteligenţa artificială, în timp ce mecanismele financiare atrag fonduri mai degrabă pentru lucrări iniţiale decât pentru mentenanţă.

În planul competitivităţii, 83% dintre centrele urbane doresc corelarea mobilităţii cu sectorul construcţiilor şi al logisticii, însă rezilienţa energetică rămâne concentrată pe achiziţia de vehicule nepoluante, iar măsurile de mediu bazate pe restricţii auto sau reforma parcărilor întâmpină opoziţie politică şi publică, arată datele raportului. Autorii studiului recomandă unificarea ţintelor de mobilitate şi calitate a aerului într-un program unic cu indicatori clari, cooperare cu mediul universitar şi de afaceri şi sprijin guvernamental consolidat, eşantionul cercetării reunind 18 oraşe din 11 state: Cehia (Ostrava, Praga), Croaţia (Zagreb), Estonia (Tallinn), Letonia (Riga), Polonia (Gdañsk, Katowice, £od¼, Rzeszow, Varşovia, Wroc³aw), România (Bucureşti), Serbia (Belgrad), Slovacia (Bratislava, Ko¹ice), Slovenia (Ljubljana), Ucraina (Liov) şi Ungaria (Budapesta).