Studiu PwC: Doar o treime dintre companiile din România au o strategie pentru AI aprobată sau pregătită

Doar o treime (34%) dintre companiile din România au o strategie de AI aprobată de conducere sau pregătită pentru implementare, pentru următorii 3-5 ani, faţă de jumătate (51%) în Europa Centrală şi de Est (ECE), arată studiul PwC „AI in CEE: From strategy to scale” remis redacţiei. Totuşi, interesul există, peste jumătate având în lucru o strategie care urmează să fie finalizată în următoarele 12 luni, cea mai mare pondere din regiune (peste o treime în ECE). Doar 10% nu au nicio strategie şi nici nu au în plan elaborarea uneia în următorul an, se arată în comunicatul de presă remis redacţiei de către PwC.

„În România, problema nu este lipsa de interes. Diferenţa faţă de regiune apare când planurile trebuie transformate în rezultate, cu bugete mai mici, proiecte care rămân în faza de pilot şi foarte puţine reguli interne privind utilizarea AI. Startul întârziat poate fi considerat însă şi un avantaj, deoarece companiile româneşti pot construi de la început fundaţiile de care AI are nevoie ca să funcţioneze la scară mare: date de calitate, competenţe şi o guvernanţă care accelerează implementarea, în loc să o frâneze”, a declarat Gabriel Voicila, Partener şi Liderul Serviciilor de Consultanţă pentru Afaceri din cadrul PwC România.

PwC informează că diferenţa se vede însă în bugetele alocate în ultimele 24 de luni pentru proiecte de AI şi analiză avansată a datelor. În România, 67% dintre companii au investit mai puţin de 25.000 de euro, faţă de 37% în regiune. Între 25.000 şi 99.999 de euro, ponderile sunt apropiate: 22% în România şi 24% în ECE. Decalajul apare la bugetele medii, între 100.000 şi 749.999 de euro, unde se află 33% dintre companiile din regiune şi doar 6% dintre cele din România. La vârf, de la 750.000 de euro în sus, nivelul este acelaşi: 6%, se precizează în comunicat.

PwC transmite că aproape trei sferturi dintre companiile din România au implementat cu succes cel mult un sfert din proiectele de AI iniţiate în ultimele 24 de luni, cea mai mare pondere din regiune, unde media este de aproape jumătate. Doar 9% au implementat mai mult de jumătate din proiectele lansate în această perioadă, faţă de un sfert dintre companiile din ECE. Rezultatele sunt pe măsură: aproape un sfert spun că au obţinut toate sau majoritatea beneficiilor aşteptate, faţă de 40% în regiune, se arată în comunicat.

Potrivit PwC, acolo unde proiectele de AI sunt implementate, beneficiile apar mai ales în IT, pentru aproape jumătate dintre companii, şi în finanţe şi contabilitate, pentru peste o treime, cel mai ridicat nivel din regiune. Principalul efect raportat este reducerea costurilor operaţionale (27%). Totuşi, cel mai frecvent răspuns al companiilor româneşti la întrebarea privind impactul AI este „niciun impact observat”: 29%, aproape dublu faţă de regiune (16%). Şi mai rar apar efectele de creştere: doar 2% spun că AI le-a adus noi surse de venit şi 4% un avantaj competitiv, faţă de 13%, respectiv 14% în ECE, informează PwC.

„Nu este întâmplător că AI aduce valoare mai întâi în IT şi în operaţiuni. Aceste funcţii au date structurate şi procese construite pentru a fi măsurate. Primele rezultate sunt o calitate mai bună a datelor şi costuri operaţionale mai mici. Însă aceste câştiguri de eficienţă au o limită. Miza mai mare o reprezintă veniturile noi, produsele noi şi o poziţionare competitivă mai puternică. Cele mai multe organizaţii din Europa Centrală şi de Est nu au trecut încă acest prag”, spune Anda Rojanschi, Chief Markets Officer, PwC Europa Centrală şi de Est.

PwC precizează că companiile din România raportează mai puţine obstacole decât restul regiunii. Un sfert dintre ele spun că nu se confruntă cu bariere organizaţionale, iar peste o treime că nu întâmpină bariere tehnologice, faţă de 7%, respectiv 12% în ECE. Aceasta indică, mai degrabă, un stadiu mai timpuriu de adopţie, nu absenţa provocărilor. Şi cele mai des menţionate obstacole au ponderi sub nivelul regional: costurile ridicate de implementare şi mentenanţă (38%, faţă de 44%), lipsa competenţelor (30%, faţă de 37%) şi maturitatea insuficientă a tehnologiei (28%, faţă de 33%), se arată în comunicatul de presă.

PwC informează că trei sferturi dintre companiile din România nu au nicio formă de guvernanţă formală a AI, faţă de peste o treime în regiune, şi niciuna nu raportează un model standardizat sau aplicat la nivelul întregii organizaţii. La nivel regional, 18% dintre companii au deja astfel de modele, se precizează în comunicat.

Pentru a reduce decalajul dintre strategie şi execuţie, studiul identifică cinci direcţii comune organizaţiilor care reuşesc să scaleze AI: tratarea AI ca agendă de transformare, nu doar ca instrument de reducere a costurilor; construirea fundaţiilor (date, infrastructură, guvernanţă) înainte de scalare; concentrarea pe un număr limitat de proiecte prioritare; dezvoltarea guvernanţei în paralel cu adopţia, nu ulterior; extinderea cazurilor de utilizare validate în toate echipele şi funcţiile, potrivit comunicatului de presă remis redacţiei de către PwC.