Sub pretextul implementării PNRR, plafonul pentru recompensele ANAF scade de la 10 la 1 milion de euro

IMM ROMÂNIA respinge acordarea de recompense financiare pentru angajaţii ANAF şi Autorităţii Vamale Române, având la bază colectarea veniturilor, astfel cum se propune prin propunerea legislativă privind instituirea unui mecanism de recompensare a performanţei pentru personalul autorităţilor administraţiei fiscale şi vamale care funcţionează în subordinea Ministerului Finanţelor cu atribuţii în colectarea veniturilor bugetului general consolidat, precum şi pentru modificarea unor acte normative (b431/30.06.2026), potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

IMM ROMÂNIA constată că proiectul propune acordarea de stimulente financiare pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu, astfel cum sunt prevăzute în fişa postului pentru angajaţii ANAF şi ai Autorităţii Vamale Române, respectiv activitatea de control fiscal şi vamal, pentru care primesc salariu.

Acest lucru pare în contradicţie cu principiile noii legi a salarizării unitare în sectorul public, care propune eliminarea sporurilor.

Situaţia în care nu se acordă recompensele financiare este una pur teoretică, din redactarea art. 4, rezultând că trebuie îndeplinite cumulativ condiţiile:

Salariatul nu a contribuit la realizarea indicatorilor-cheie de performanţă (dacă şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, rezultă că a contribuit);

Salariatul nu a fost sancţionat disciplinar (dacă şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, nu poate fi sancţionat);

Salariatul a obţinut calificativele ”satisfăcător” sau ”nesatisfăcător” (dacă şi-a îndeplinit atribuţiile de serviciu, va avea calificativul maxim);

Împotriva salariatului au fost constatate abuzuri de la normele de etică şi integritate.

Practic, este imposibil ca un salariat ANAF sau al Autorităţii Vamale Române să se încadreze în cele 4 situaţii, în acelaşi timp, pentru a nu beneficia de acordarea stimulentelor.

Proiectul propune acordarea de stimulente financiare pentru personalul ANAF şi al Autorităţii Vamale Române din sumele efectiv încasate, al căror cuantum depăşeşte 1 milion de euro.

Nu este clar dacă suma de 1 milion de euro este pentru tot anul sau pentru o singură activitate de control.

De asemenea, se constată o scădere a valorii sumelor încasate pentru care se acordă aceste stimulente, la 1 milion de euro, de la 10 milioane de euro, cât este în prezent, conform art. VIII din OUG nr. 132/2024 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, potrivit comunicatului de presă.

Deşi în expunerea de motive se invocă jalonul 197 din PNRR, acesta nu prevede reducerea sumei efectiv încasate de la 10 milioane de euro la 1 milion de euro pentru acordarea de recompense financiare, conform sursei.

Din redactarea art. 6 alin. 2, prima teză, rezultă că recompensarea financiară anuală se acordă "pentru personalul din subordine care a contribuit la realizarea performanţelor excepţionale”, dar teza a doua enumeră categoriile de personal care pot beneficia de stimulente, constatându-se că, practic, întreg personalul ANAF şi al Autorităţii Vamale Române poate fi premiat.

De exemplu, sunt menţionate "structurile juridice care asigură reprezentarea în instanţă”, nefiind clar care este rolul acestora la realizarea performanţelor excepţionale (dacă activitatea de control s-a efectuat cu încălcarea legii, serviciul juridic nu poate câştiga în faţa unei instanţe judecătoreşti);

Proiectul nu este clar în privinţa perioadei în care un funcţionar a muncit, pentru a beneficia de stimulentele financiare.

Din modul în care este redactat proiectul, rezultă că orice persoană care a lucrat o singură zi în ANAF sau la Autoritatea Vamală Română are dreptul la stimulente financiare (art. 6 alin. 3 prevede că beneficiază de stimulente ”personalul care a avut raporturi de serviciu sau de muncă active” pe parcursul anului calendaristic anterior).

IMM ROMÂNIA respinge reglementarea recompensării financiare a personalului autorităţilor administraţiei fiscale şi vamale având la bază creşterea colectării veniturilor la bugetul de stat pe baza amenzilor, potrivit comunicatului de presă.

Condiţionarea stimulentelor financiare de valoarea sumelor colectate din amenzi va avea următoarele consecinţe:

Creşterea presiunii asupra contribuabililor. Dacă performanţa este evaluată în funcţie de sumele suplimentare stabilite la controale, de amenzile aplicate sau de veniturile colectate, există riscul ca inspectorii să adopte o abordare excesiv de agresivă, în detrimentul unei interpretări echilibrate a legislaţiei;

- Nu se face nicio referire la aplicarea principiilor din Legea prevenirii nr. 270/2017;

- Stimularea controalelor cu scop predominant fiscal. Recompensele financiare pot crea un interes pentru efectuarea unui număr mai mare de controale sau pentru concentrarea asupra contribuabililor care pot genera venituri suplimentare, chiar şi în situaţiile în care riscul fiscal este redus;

- Afectarea relaţiei de colaborare dintre autorităţi şi contribuabili. Tendinţa europeană este orientată către conformare voluntară şi prevenţie. Un sistem de bonusare bazat pe rezultate financiare poate transforma relaţia dintre contribuabil şi autoritate într-una predominant conflictuală;

- Impact disproporţionat asupra IMM-urilor. IMM-urile au resurse limitate pentru gestionarea controalelor şi a litigiilor, iar o intensificare a controalelor poate afecta lichiditatea şi activitatea acestora.

Florin Jianu, preşedintele IMM România, a declarat:

”Din modul de redactare a proiectului rezultă că ceea ce azi este normal, de mâine devine excepţional, respectiv dacă azi se beneficiază de recompense pentru încasări efective de peste 10 milioane de euro, de mâine toţi funcţionarii ANAF şi ai vămii vor fi premiaţi pentru orice sumă care depăşeşte 1 milion de euro. Acest proiect arată, în mod paradoxal, o scădere a eficacităţii instituţiilor cu rol de control în domeniul fiscal şi vamal, deoarece în loc să avem o creştere a indicatorilor de performanţă, asistăm la o scădere a lor de 10 ori.

Criteriile de performanţă nu se măsoară strict în amenzi, ci în combaterea concurenţei neloiale, a firmelor fantomă şi a evaziunii fiscale.”, se arată în comunicatul de presă.