Sute de milioane pe hârtie, nicio producţie comercială: grafitul din Gorj, resursa neexploatată a României

Daniel Zamfir, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, a declarat în cadrul unei dezbateri politice la Antena 3 că doreşte ca exploatarea grafitului de la Baia de Fier să înceapă anul viitor. Domnia sa a adăugat că grafitul extras va fi prelucrat în ţară, până la obţinerea grafenului.

„Nu mai vreau doar să extragem materie primă şi să o exportăm”, a precizat Daniel Zamfir.

Ideea se regăseşte şi în declaraţiile predecesorilor săi la conducerea Ministerului Economiei, care au anunţat studii, investiţii şi proiecte europene pentru acelaşi zăcământ şi care au afirmat că ţara noastră va

putea câştiga mai mult dacă ar vinde produse prelucrate şi că judeţul Gorj va atrage astfel investiţii ce vor duce la crearea de noi locuri de muncă. Dificultatea a fost, până acum, să treacă de la aceste obiective la o exploatare funcţională.

La Baia de Fier, grafitul a adus, în ultimii ani, mai ales promisiuni. Fiecare schimbare la Ministerul Economiei a venit cu declaraţii despre valoarea zăcământului, despre baterii, grafen şi şansa României de a conta într-o industrie strategică. Au fost anunţate termene, studii şi investiţii de sute de milioane de euro. Exploatarea nu a început însă.

Unele obstacole administrative au fost înlăturate, dar producţia comercială se lasă aşteptată. În comuna Baia de Fier, oamenii vor să ştie când vor apărea locurile de muncă despre care aud de ani întregi.

• Licenţa a rămas în vigoare, minele au rămas închise

În zona Baia de Fier se află perimetrele Cătălinu şi Ungurelaşu, cu resurse de şisturi grafitoase. Exploatările au fost oprite în anii 2000, din cauza lipsei de rentabilitate, şi au ajuns pe listele unităţilor aprobate pentru închidere definitivă şi monitorizarea mediului.

Interesul pentru resursă a revenit pe măsură ce grafitul a devenit tot mai căutat pentru fabricarea bateriilor. Redeschiderea presupunea însă rezolvarea situaţiei unor exploatări pe care statul decisese anterior să le închidă.

În 2020 a fost făcut un pas administrativ. Potrivit precizărilor publicate ulterior de Salrom, prin actul adiţional din 7 august, licenţa de exploatare nr. 634/1999 a fost prelungită până la 9 august 2025, cu drept de prelungire. Licenţa păstra posibilitatea valorificării zăcământului. Pentru reluarea activităţii mai erau însă necesare clarificări juridice, documentaţii tehnice şi bani.

La 31 august 2021, Claudiu Năsui, atunci ministru al Economiei, anunţa că firma germană Roland Berger câştigase licitaţia internaţională organizată de Salrom pentru studiul de fezabilitate.

„România poate deveni un loc foarte important pentru industria bateriilor”, declara Claudiu Năsui, actualul ministru al Economiei din Republica Moldova.

Domnia sa susţinea că proiectul putea fi dezvoltat fără subvenţii sau scheme de ajutor de stat şi vorbea inclusiv despre fabricarea grafenului în România. Invoca şi prospecţiuni potrivit cărora cele două exploatări ar fi avut resurse pentru câteva decenii de activitate.

Schimbarea conducerii ministerului a adus însă şi o dispută asupra proiectului. În septembrie 2021, Virgil Popescu, ministru interimar al Economiei, anunţa un control la compania Salrom privind studiul de fezabilitate şi exploatarea grafitului. Spunea că aşteaptă rezultatele verificărilor înainte de a comunica dacă existau probleme şi apăra deciziile referitoare la conducerea companiei.

În privinţa zăcământului, mesajul său era categoric: resursa „va fi exploatată, în România, de către români”.

La Baia de Fier, aceste declaraţii ajungeau fără prea multe explicaţii despre ce urma să se întâmple în comună. Într-o relatare publicată de Europa Liberă în octombrie 2021, primarul Dumitru Turbăceanu spunea că nu primise informaţii de la Guvern sau de la Salrom despre o redeschidere apropiată.

„Sperăm să se facă ceva. Eu nu am fost anunţat de nimic”, declara edilul.

• Promisiuni de investiţii pentru 2023, după care a urmat blocajul

În mai 2022, ministrul Economiei, Florin Spătaru, explica de ce exploatarea grafitului nu putea fi repornită imediat: minele fuseseră închise prin hotărâri de guvern, iar reluarea activităţii necesita modificări legislative. Noul ministru al Economiei dorea ca actele normative necesare să fie adoptate până la sfârşitul anului 2022, astfel încât „investiţiile efective să poată să fie realizate începând cu 2023”. Mai mult, Florin Spătaru anunţa şi discuţii cu Comisia Europeană pentru găsirea banilor necesari retehnologizării minei şi avertiza că redeschiderea avea să dureze şi că viabilitatea proiectului depindea inclusiv de calitatea grafitului.

În noiembrie 2022, într-un interviu acordat ziarului BURSA, Florin Spătaru afirmat: „Salrom SA are ca obiectiv realizarea unui studiu de fezabilitate, dar în condiţii de legalitate”.

Potrivit ministrului, demersul început în 2021 avea dificultăţi legislative, în special în privinţa proprietăţii şi a licenţelor. Acestea trebuiau clarificate înaintea studiului pentru o eventuală investiţie. La mai bine de un an după anunţul privind alegerea consultantului, discuţia era încă despre condiţiile în care putea fi pregătit proiectul.

Întârzierile erau semnalate şi de reprezentanţii sindicali implicaţi în dezbaterea europeană privind materiile prime. Într-un interviu acordat ziarului BURSA în noiembrie 2022, Dumitru Fornea, secretarul general al CSN Meridian şi raportor Consiliului Economic şi Social European în domeniul materiilor prime critice, compara situaţia României cu cea a Norvegiei, unde exista deja o exploatare operaţională de grafit.

Dumitru Fornea spunea: „În România, la Baia de Fier, deşi avem o oportunitate extraordinară privind grafitul, nu s-a mai făcut nimic”. Domnia sa avertiza că amânarea redeschiderii exploatărilor avea şi un cost social: lucrătorii părăseau zonele miniere şi plecau la muncă în străinătate, reducând posibilităţile unei relansări ulterioare. În opinia sa, strategia privind resursele trebuia însoţită de investiţii în infrastructura industrială şi de măsuri pentru păstrarea locurilor de muncă.

• Radu Oprea şi proiectele de sute de milioane de euro

În august 2024, grafitul de la Baia de Fier revenea în dezbaterea politică. După ce USR ceruse Guvernului să transmită proiectul către Comisia Europeană, ministrul Economiei, Ştefan-Radu Oprea anunţa că Salrom pregătise două proiecte.

„Primul proiect implică extracţia şi procesarea primară a şisturilor grafitoase pentru a produce grafit de calitate pentru baterii”, explica Radu Oprea.

Pentru această componentă, suma solicitată era de aproximativ 198,3 milioane euro. Al doilea proiect, dedicat procesării avansate, avea o valoare anunţată de aproximativ 247 milioane euro. Ministrul Economiei vorbea şi despre o viitoare componentă de reciclare şi economie circulară. Planurile deveniseră astfel mult mai ample: extracţia urma să fie însoţită de instalaţii care să transforme materia primă într-un produs cerut de industria bateriilor.

Din păcate, situaţia juridică a exploatărilor continua să încurce lucrurile. Potrivit explicaţiilor publicate ulterior de Salrom, compania ceruse încă din februarie 2022 scoaterea perimetrului Ungurelaşu de pe lista celor aprobate pentru închidere, dar demersul nu fusese admis de Ministerul Justiţiei. Reprezentanţii Salrom susţineau că abia după modificarea Legii minelor, în septembrie 2024, au fost create premisele continuării activităţii în perimetre considerate viabile.

La 25 martie 2025, noul ministru al Economiei, Bogdan Ivan prezenta proiectul Salrom în contextul selectării unor investiţii româneşti ca proiecte strategice europene. Ministrul Economiei vorbea despre o investiţie de aproximativ 200 de milioane de euro şi o capacitate de producţie de 15.000 de tone de grafit anual. Materialul ar fi urmat să fie folosit în industria auto, în apărare şi pentru stocarea energiei.

„Vorbim despre un proiect 100% românesc”, declara Bogdan Ivan, care adăuga în cadrul emisiunii „România, te iubesc!” de la PRO TV: „Ne pregătim cu al doilea proiect, cel de prelucrare a grafitului în grafen; proiectul e în faza de lucru”.

Mai mult, recunoaşterea europeană reprezenta un progres concret. Proiectul Salrom pentru extracţie şi procesare primară fusese inclus pe prima listă de proiecte strategice aprobată de Comisia Europeană la 25 martie 2025. Banii pentru realizarea investiţiei trebuiau însă obţinuţi separat. Această diferenţă a devenit subiect de dispută după schimbarea ministrului. În iulie 2025, Radu Miruţă, cel care i-a urmat lui Bogdan Ivan în fruntea Ministerului Economiei, declara că nu identificase în minister documente care să ateste finanţarea anunţată.

Salrom a venit cu propriile precizări: proiectele trebuiau mai întâi declarate de interes strategic, urmând apoi identificarea mecanismului financiar. În comunicatul din 10 iulie 2025, compania menţiona discuţii cu potenţiali finanţatori şi instituţii interesate. Nu anunţa o finanţare integrală deja contractată.

În august 2025, ministrul Radu Miruţă anunţa semnarea hotărârii de guvern referitoare la licenţă şi afirma că resursa „va aduce locuri de muncă, dezvoltare economică şi mândrie pentru români”.

Salrom precizase că semnase, în iulie, actele adiţionale pentru prelungirea concesiunii.

• Pregătiri pe teren, fără termen ferm pentru redeschiderea exploatării grafitului

În primăvara anului 2026, la Baia de Fier au fost anunţate lucrări de curăţare şi amenajare a amplasamentului. Primarul Dumitru Turbăceanu explica faptul că administraţia locală emisese o autorizaţie pentru construcţiile prevăzute în zonă. Edilul preciza că documentele eliberate de primărie erau distincte de autorizaţiile necesare activităţii miniere. Cât despre calendar, răspunsul rămânea prudent: „nu pot să spun exact când ar urma să înceapă lucrările”.

Primarul localităţii Baia de Fier relata că discutase cu un inginer al Salrom, care îi transmisese intenţia de a începe cât mai repede, fără să îi ofere o dată precisă. Localnicii începuseră să se intereseze de angajări, iar primarul vorbea despre câştigurile aşteptate pentru comună: „vor fi locuri de muncă, vor fi redevenţe”.

Faţă de anul 2021, când edilul spunea că nu fusese anunţat despre redeschidere, existau semne de mişcare. Totuşi, nici în primăvara lui 2026 primăria nu putea spune când avea să înceapă efectiv activitatea.

În august 2026, ministrul Economiei, Irineu Darău, anunţa că procedura de scoatere a exploatărilor de pe lista celor închise se apropia de final. Urma, potrivit acestuia, o licitaţie internaţională pentru documentaţiile de prefezabilitate şi fezabilitate.

„Sperăm ca în 2028 să poată începe primele activităţi de exploatare”, declara Darău, potrivit unui comunicat USR care reproducea intervenţiile miniştrilor dintr-o conferinţă de presă.

La 14 august 2026, guvernul Bolojan anunţa scoaterea minei Cătălinu şi a carierei Ungurelaşu de pe lista unităţilor pentru care fusese aprobată închiderea definitivă. Era înlăturat unul dintre obstacolele care ţinuseră proiectul pe loc.

Acum, Daniel Zamfir avansează anul 2027, cu un an mai devreme decât termenul indicat în vară. Pentru a putea fi urmărită această promisiune, Ministerul Economiei ar trebui să precizeze ce înţelege prin începerea exploatării: lucrări miniere, extracţie de probă sau producţie comercială. Fiecare presupune o altă etapă şi alte rezultate.

Mai ales că istoria proiectului arată o acumulare de probleme. Statutul unor exploatări aprobate pentru închidere a trebuit schimbat, licenţele au necesitat prelungiri, iar documentaţiile tehnice şi finanţarea au avut propriile proceduri, fără ca rezolvarea uneia să le încheie automat pe celelalte.

În plus, grafitul destinat bateriilor trebuie să treacă prin mai multe operaţiuni după extracţie. În noiembrie 2025, Salrom anunţa un proiect de 250 milioane euro pentru transformarea concentratului de grafit în material pentru anozii bateriilor litiu-ion. Procesul descris cuprindea micronizare, sferoidizare, purificare, acoperire cu carbon şi verificări de calitate. Aceste instalaţii sunt esenţiale dacă România vrea să obţină mai mult din valorificarea resursei. Ele adaugă însă costuri şi cerinţe tehnice proiectului minier.

În aprilie 2026, Salrom a anunţat şi depunerea proiectului GRAPH-SECURE la Fondul pentru Inovare al Comisiei Europene. Grantul solicitat era de 21,42 milioane de euro. Dezvoltat cu parteneri români şi americani, proiectul propune o instalaţie de procesare primară cu o capacitate de aproximativ 120.000 de tone de minereu pe an, care vor fi prelucrate.

• Grafenul, o promisiune care cere propriile dovezi

În declaraţiile miniştrilor, grafitul şi grafenul apar adesea împreună, dar pentru evaluarea investiţiei, cele două trebuie tratate separat. Grafenul este un strat de atomi de carbon, ale cărui proprietăţi permit numeroase aplicaţii. Obţinerea lui din grafit presupune procedee specifice şi un control al calităţii adaptat utilizărilor vizate.

Prin urmare, redeschiderea exploatării de la Baia de Fier ar fi doar o parte a drumului către o eventuală producţie de grafen. Pentru aceasta ar mai fi nevoie de tehnologie, instalaţii, finanţare şi clienţi. Statutul de resursă strategică poate ajuta investiţia, dar rentabilitatea trebuie demonstrată prin aceste calcule.

Pentru comună, miza se vede în lucruri concrete: angajări, venituri şi activitate pentru firmele locale. O investiţie care ar include şi prelucrarea ar putea aduce meserii şi specializări noi într-un judeţ afectat de restrângerea mineritului de cărbune. Reconversia profesională figurează, de altfel, printre obiectivele declarate ale proiectelor Salrom.

La nivel naţional şi european, interesul vine şi din dependenţa faţă de China. Potrivit raportului din 2025 al Agenţiei Internaţionale a Energiei privind vehiculele electrice, China realiza în 2023 aproximativ 80% din extracţia mondială de grafit şi peste 90% din rafinare.

Există, aşadar, o miză industrială reală. Până acum, România a făcut paşi administrativi, a obţinut recunoaştere europeană pentru proiect şi a depus cereri de finanţare. În paralel, miniştrii au continuat să anunţe ce ar putea deveni zăcământul din Gorj. La Baia de Fier, oamenii aşteaptă să afle când se fac angajările.