Taxa TollRo aplicată transportatorilor generează costuri suplimentare pentru economia reală

Noul sistem de taxare TollRo pentru vehiculele de transport marfă generează costuri suplimentare pentru agricultură şi economia reală, potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei.

Taxa se aplică de la 1 octombrie 2026 pentru vehiculele cu masa de peste 3,5 tone şi presupune un calcul în funcţie de kilometrii parcurşi, greutate şi norma de poluare. Agricultura suportă deja costuri ridicate pentru energie, îngrăşăminte, motorină, utilaje, dobânzi şi forţă de muncă, iar această taxă suplimentează cheltuielile producătorilor, transmite organizaţia.

Costurile politicii economice actuale ajung direct în economia reală. Fermierii plătesc prin costul transportului, procesatorii prin preţul materiei prime, comercianţii prin costurile logistice, iar consumatorii suportă nota de plată finală prin preţurile produselor la raft, informează sursa citată.

Datoria publică a depăşit pragul de 60% din Produsul Intern Brut, cu o estimare de 61,8% pentru anul 2026, alături de un deficit bugetar evaluat la 6%. Comisia Europeană prognozează o creştere economică reală de doar 0,1% pentru România în 2026 şi o datorie publică de 63,4% pentru anul 2027, conform datelor menţionate.

Economia naţională a pierdut 12 locuri în clasamentul mondial al competitivităţii şi a ajuns pe poziţia 61 din 70 de state analizate în anul 2026. Producţia industrială a înregistrat scăderi constante în ultimele luni, cu un declin de 6,5% în iulie, în timp ce deficitul comercial a atins 19,27 miliarde de euro în primele şapte luni ale anului, notează asociaţia.

„Nu avem nevoie de o competiţie politică pentru cine inventează următoarea taxă. Avem nevoie de o competiţie pentru: cine produce mai mult; cine investeşte mai mult; cine procesează mai mult; cine exportă mai mult; cine creează locuri de muncă productive; cine creşte productivitatea; cine aduce capital în economie; cine reduce dependenţa de importuri. România nu poate deveni competitivă dacă îşi taxează permanent economia reală, în timp ce amână reforma structurală. Nu putem cere sacrificii permanente producătorului fără să-i oferim un model economic predictibil. Nu putem cere fermierului să fie competitiv european cu o economie românească impredictibilă. Nu putem cere industriei să investească într-o ţară în care regulile se schimbă permanent. Nu putem cere capitalului românesc să rămână în România dacă statul îl tratează doar ca pe o bază de impozitare. România are nevoie de o schimbare de paradigmă şi asta foarte rapid. Cei care conduc România trebuie să renunţe la modelul de creştere economică bazat pe consum, dar şi pe deficite tot mai mari, şi să treacă la modelul bazat pe producţie şi investiţii în producţie şi desfacere”, a declarat Nicu Vasile, preşedintele Pactului Naţional pentru Agricultură şi Dezvoltare Durabilă, potrivit comunicatului de presă.

Agenţia Standard&Poor's a menţinut ratingul României pe ultima treaptă recomandată investiţiilor, cu o perspectivă negativă din cauza necesarului ridicat de finanţare externă. Statul are nevoie de abandonarea politicilor bazate pe împrumuturi şi de tranziţia imediată către o dezvoltare economică reală, precizează sursa citată.