The Telegraph: Coaliţia Voinţei se află în pericol după plecarea a doi lideri cheie din funcţii

Coaliţia Voinţei riscă să se destrame din cauza schimbărilor politice din Europa, potrivit The Telegraph.

După plecarea lui Keir Starmer şi odată cu înlocuirea iminentă a lui

Emmanuel Macron, un vid de putere ar putea lăsa blocul comunitar fără direcţie, iar în acest context, oficialii britanici avertizează că „NATO s-ar confrunta cu o problemă majoră”, potrivit sursei citate.

Principala preocupare a diplomaţilor vizează plecarea iminentă a lui Macron, preşedintele francez urmează să-şi încheie mandatul după alegerile de anul viitor, iar în prezent nu există un succesor evident care să-i continue politica, conform publicaţiei.

Favorita caselor de pariuri este lidera de extremă dreapta Marine Le Pen, care a promis să retragă Franţa din comanda militară a NATO, să ridice sancţiunile împotriva Rusiei şi să forţeze Kievul să accepte pacea în condiţiile impuse de Moscova, rivalul ei de stânga, Jean-Luc Melenchon, a mers chiar mai departe şi a promis o retragere completă din alianţa occidentală, potrivit sursei.

Cel mai evident candidat pentru a-l înlocui pe Macron este cancelarul german Friedrich Merz, care reformează Bundeswehr-ul pentru a-l transforma în cea mai mare armată din Europa, însă Merz însuşi se află într-o criză internă şi există îndoieli referitoare la cât timp va mai rămâne în funcţie, conform publicaţiei.

Roderich Kiesewetter, deputat din propriul său partid şi fost colonel, a spus că liderul CDU „nu este un Churchill”, iar atât CDU, cât şi social-democraţii sunt afectaţi de aşa-numita „legătură cu Moscova” - unii membri ai ambelor partide de la guvernare sunt gata să revină la relaţii normale cu Rusia odată ce războiul se va încheia, potrivit sursei.

Acest lucru, potrivit parlamentarului, explică de ce Merz păstrează rachetele cu rază lungă de acţiune „Taurus” şi nu confiscă navele din flota fantomă a Rusiei: „Domnul Merz trebuie să lupte şi împotriva acestei legături cu Moscova”, afirmă Kiesewetter, conform publicaţiei.

Cancelarul a zădărnicit, de asemenea, încercările UE de a interzice libera circulaţie a diplomaţilor ruşi în Spaţiul Schengen şi a refuzat să închidă Casa Rusă din Berlin, un centru cultural despre care se crede că ar fi o faţadă pentru o reţea de spioni ai Moscovei, potrivit sursei.

„Asta nu înseamnă leadership, aşa că cine ar putea conduce Europa atunci? Avem nevoie de un Churchill. Am avut câteva momente de tip Churchill, dar până acum nu avem niciun Churchill în Europa”, a concluzionat parlamentarul, conform publicaţiei.

El a mai avertizat că indiferenţa Occidentului ar putea forţa guvernul ucrainean să caute sprijin din partea altor puteri din regiune, potrivit sursei.

Nici Polonia şi nici Italia nu par să poată umple acest vid, ambii lideri, Donald Tusk şi Giorgia Meloni, au refuzat să trimită trupe în Ucraina şi se confruntă cu alegeri până la sfârşitul anului viitor, aşa că nu sunt în măsură să revendice rolul de noi lideri ai Europei, conform publicaţiei.

Succesorul lui Starmer, Andy Burnham, are o înţelegere mai solidă a politicii interne, dar o experienţă limitată în domeniul afacerilor externe, notează sursa citată.

În noua sa funcţie, a avut prima întâlnire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski pe care l-a primit la Portsmouth, iar gestul a semnalat aliaţilor că linia de sprijinire a Ucrainei şi a NATO va rămâne neschimbată, potrivit sursei.

Parteneriatul Starmer-Macron a fost cel care a depăşit ani de dispute între Londra şi Paris, acesta a asigurat o conducere comună în Europa, pe fondul indiferenţei lui Trump, şi a unit peste 30 de ţări în sprijinul Ucrainei şi pentru planul de deminare a Strâmtorii Ormuz, conform publicaţiei.

În timp ce plecarea lui Starmer a fost însoţită de recunoaşterea realizărilor sale, plecarea lui Macron va fi probabil privită cu o îngrijorare mult mai mare, cu excepţia cazului în care Burnham reuşeşte să-şi asume singur rolul de lider al „Coaliţiei de Voinţă”, potrivit sursei.

Coaliţia a servit în repetate rânduri drept platformă pentru iniţiative specifice în domeniul apărării, în sprijinul Kievului, în luna iulie, Ucraina şi alte nouă ţări europene au convenit să consolideze în comun apărarea antirachetă, conform publicaţiei.

Pe 13 iulie, membrii Coaliţiei pregăteau o consolidare semnificativă a apărării aeriene a Ucrainei, iar potrivit Reuters aliaţii de la Kiev aveau deja un plan concret de acţiune.