Un ucrainean suspectat de sabotajul Nord Stream a fost extrădat în Germania

Un bărbat acuzat că ar fi participat la actul de sabotaj care a blocat, în 2022, tranzitul de gaz rusesc către Europa va fi adus în Germania pentru a fi cercetat penal, potrivit Reuters, de la care transmitem cele ce urmează. Acesta fusese reţinut în august în Italia, iar justiţia italiană a aprobat predarea lui autorităţilor germane.

Parchetul federal german susţine că suspectul, identificat ca Serhii K., ar fi făcut parte dintr-un grup care a amplasat dispozitive explozive pe conductele din apropierea insulei Bornholm din Marea Baltică, fiind acuzat inclusiv de coordonarea grupării. Procurorii îl indică drept participant la acţiuni care au dus la exploziile considerate atât de Moscova, cât şi de Occident drept sabotaj asupra gazoductelor Nord Stream.

Serhii K. neagă acuzaţiile, iar avocatul său, Nicola Canestrini, afirmă că este încrezător în achitarea clientului său după procesul din Germania. Suspectul va fi anchetat pentru complicitate la provocarea unei explozii, sabotaj anticonstituţional şi distrugerea unor infrastructuri considerate critice.

Cazul său se desfăşoară în paralel cu cel al unui alt ucrainean, Volodimir Z., reţinut în septembrie în Polonia. Un tribunal polonez a refuzat luna trecută extrădarea acestuia şi a dispus eliberarea lui imediată, după ce premierul Donald Tusk declarase public că extrădarea „nu este în interesul” Poloniei. Tusk a sugerat atunci că problema nu ar fi atacarea conductelor, ci faptul că acestea au fost construite, indicând divergenţe politice majore în interiorul UE pe tema Nord Stream.

După exploziile din 2022, Germania, Suedia şi Danemarca au deschis anchete oficiale. Cele două state scandinave au închis dosarele în 2024, însă Germania a identificat o celulă ucraineană formată din cinci bărbaţi şi o femeie, consideraţi participanţi activi la sabotaj. Exploziile au distrus trei din cele patru conducte Nord Stream, transformate într-un simbol al dependenţei energetice europene de gazul rusesc înaintea invaziei din Ucraina.

Un tronson al Nord Stream 2 a rămas operaţional, iar Rusia a propus Germaniei să reia livrările prin acesta. Berlinul a refuzat, invocând agresiunea rusă împotriva Ucrainei şi angajamentele europene privind reducerea importurilor de gaze ruseşti.