Ungaria va publica numele a peste 50.000 de persoane din reţeaua poliţiei politice comuniste

Guvernul ungar condus de premierul Peter Magyar va publica miercuri numele a peste 50.000 de agenţi, colaboratori şi informatori ai serviciilor secrete din perioada dictaturii comuniste, între 1945 şi 1989, a anunţat marţi executivul de la Budapesta, relatează agenţiile EFE şi Reuters, citate de Agerpres.

Ministrul coordonator al cancelariei premierului, Balint Ruff, a avertizat că publicarea documentelor ar putea provoca reacţii puternice în rândul populaţiei, întrucât multe persoane îşi vor regăsi rudele sau foştii colegi pe liste: „După publicarea documentelor serviciilor secrete, multe familii vor fi întristate”, a declarat oficialul, conform surselor.

Documentele provin din arhivele serviciilor de securitate internă ale regimului comunist, potrivit unor experţi, reţeaua acestora ar fi numărat aproximativ 150.000 de agenţi, colaboratori şi informatori, mulţi dintre ei fiind însărcinaţi să-şi supravegheze rudele, prietenii sau colegii şi să transmită rapoarte serviciilor secrete, informează publicaţiile.

Specialiştii atrag atenţia că apariţia unui nume în registru nu înseamnă automat că persoana respectivă a colaborat efectiv cu poliţia politică, documentele includ şi persoane a căror recrutare a eşuat, oameni care au refuzat colaborarea sau care au simulat-o şi au furnizat informaţii false, în alte cazuri, colaborarea ar fi fost obţinută prin şantaj sau ameninţări la adresa persoanelor vizate ori a familiilor acestora, conform surselor.

Arhiva Istorică a Securităţii Statului, instituţia care gestionează documentele, a precizat că o parte importantă a arhivelor a fost distrusă după căderea comunismului sau la sfârşitul anilor 1990, materialele publicate miercuri online vor include numele şi activitatea persoanelor din reţea, precum şi identitatea celor care le-au recrutat. În februarie 2027 este prevăzută publicarea unor documente suplimentare, care ar urma să ofere informaţii despre întregul parcurs al persoanelor implicate, potrivit publicaţiilor.

Până acum, spre deosebire de Polonia sau Republica Cehă, Ungaria nu a publicat oficial numele colaboratorilor poliţiei secrete din perioada comunistă, cetăţenii au putut consulta propriile dosare, fără a avea însă acces la documentele referitoare la alte persoane, iar unele nume au apărut de-a lungul anilor în presă, în urma unor scurgeri de informaţii, conform surselor.

Tot marţi, fostul premier Viktor Orban a afirmat că serviciile secrete comuniste au încercat să-l recruteze ca informator în timpul stagiului militar, însă a refuzat şi a fost ulterior supravegheat, astfel Orban a publicat pe Facebook o declaraţie însoţită de documente ale serviciilor secrete datând din 1982 şi de la sfârşitul anilor 1980.

„În perioada de început a stagiului meu militar, au încercat să mă recruteze, dar am refuzat, aşadar tentativa a eşuat”, a scris fostul premier şi a susţinut că, ulterior, el, soţia sa şi colegii săi din opoziţie au fost supravegheaţi constant, inclusiv prin intermediul informatorilor şi al microfoanelor instalate în locuinţe şi la locurile de muncă.