Unul dintre cei mai vechi măslini din Europa, salvat de la dispariţie

Unul dintre cei mai vechi măslini din Europa, aflat în satul Mirovica din Muntenegru, produce din nou fructe după mai mulţi ani în care specialiştii s-au temut că arborele va muri din cauza modificărilor provocate de urbanizare. Considerat un simbol al păcii şi al longevităţii, copacul, căruia cercetătorii îi atribuie o vârstă de aproximativ 2.250 de ani, continuă să fie una dintre cele mai importante atracţii turistice ale ţării, relatează AFP.

• Un arbore legendar, salvat prin lucrări de drenaj

Situat între Munţii Muntenegrului şi ţărmul Mării Adriatice, măslinul din satul Mirovica a fost, timp de secole, un reper pentru comunitatea locală. Arborele, cu un trunchi impresionant şi ramuri contorsionate de trecerea timpului, a supravieţuit inclusiv celor două incendii majore care au afectat zona în secolul trecut. În urmă cu patru ani, localnicii au observat însă că arborele începea să se usuce şi îşi pierdea treptat vitalitatea.

„Începuse să se degradeze, să se usuce”, a declarat Marija Markoc, directoarea Casei Măslinilor, instituţia responsabilă de conservarea patrimoniului olivicol din regiune.

Potrivit acesteia, principala cauză a degradării a fost creşterea nivelului pânzei freatice, fenomen pus de autorităţile locale pe seama urbanizării accelerate şi a impermeabilizării terenurilor din zonă. „Măslinul iubeşte soarele, seceta şi piatra”, a explicat Marija Markoc, subliniind că excesul de umiditate reprezintă unul dintre cei mai mari duşmani ai acestei specii. În urma lucrărilor de drenare realizate în jurul rădăcinilor, arborele şi-a revenit treptat, iar în octombrie 2025 a produs din nou măsline.

Revenirea arborelui coincide cu perioada în care acesta a fost oficial evaluat la aproximativ 2.250 de ani. Estimarea a fost realizată în 2015 de o echipă internaţională de cercetare coordonată de un laborator ştiinţific din Turcia, care a analizat caracteristicile biologice ale arborelui. Specialiştii atrag însă atenţia că stabilirea vârstei exacte a măslinilor foarte bătrâni rămâne dificilă. Particularităţile de creştere ale acestor arbori fac aproape imposibilă identificarea cu certitudine a trunchiului original, ceea ce înseamnă că orice datare presupune un anumit grad de interpretare. Potrivit tradiţiei locale, măslinul ar fi fost adus în această zonă de coloniştii greci din Antichitate, cu multe secole înainte de formarea statului muntenegrean.

• Simbol al păcii şi al împăcării

Pentru locuitorii satului Mirovica, al cărui nume derivă din cuvântul slav „mir” („pace”), arborele are o valoare care depăşeşte importanţa sa botanică. Legenda spune că, timp de generaţii, clanurile aflate în conflict se întâlneau la umbra acestui măslin pentru a încheia împăcări şi a pune capăt disputelor, transformând copacul într-un simbol al reconcilierii.

„Am reuşit să readucem la viaţă acest loc şi să îi oferim acestui copac o existenţă durabilă”, a afirmat Marija Markoc. Ea a descris misiunea de conservare drept un privilegiu, dar şi o responsabilitate uriaşă, mărturisind că este recunoscătoare că nu face parte din generaţia care ar fi asistat la dispariţia unuia dintre cele mai valoroase monumente naturale ale Muntenegrului.

• Atracţie turistică şi obiect al tradiţiilor locale

Măslinul milenar atrage anual zeci de mii de turişti din întreaga lume. Vizitatorii respectă un vechi ritual local, care presupune înconjurarea arborelui de trei ori. Tradiţia spune că primul ocol aduce sănătate, al doilea dragoste, iar al treilea este asociat, în funcţie de versiunea legendei, fie cu norocul, fie cu prosperitatea materială. La începutul lunii iunie au apărut din nou mici măsline verzi pe ramurile sale, confirmând cea de-a doua recoltă consecutivă după intervenţiile de salvare şi oferind un nou motiv de optimism celor care se ocupă de conservarea acestui arbore excepţional. Recuperarea măslinului din Mirovica este considerată de specialişti un exemplu al modului în care intervenţiile de restaurare şi adaptarea la efectele schimbărilor produse asupra mediului pot contribui la salvarea unor monumente naturale cu o valoare istorică şi culturală inestimabilă.