Visul lui Putin de refacere a imperiului sovietic se loveşte de sancţiunile lui Trump

Chiar dacă preşedintele american Donald Trump insistă pe un acord de pace cu Vladimir Putin, sancţiunile recente impuse giganţilor petrolieri ruşi Rosneft şi Lukoil produc efecte majore, cu potenţial de durată, notează The Telegraph, de la care relatăm cele ce urmează. Washingtonul a eliminat miliarde de dolari din veniturile energetice ale Moscovei, fragilizând finanţarea efortului militar şi determinând Kremlinul să caute soluţii disperate pentru a evita o criză economică internă.

Măsurile americane - coordonate cu UE şi Marea Britanie - nu au lovit doar economia rusă, ci şi reţeaua de influenţă construită de Kremlin în fostele state din blocul sovietic. Serbia şi Bulgaria, două ţări profund conectate istoric la Moscova, sunt nevoite să elimine companiile energetice ruse din infrastructurile lor critice.

În Bulgaria, Lukoil controla cea mai mare rafinărie şi peste 200 de benzinării. Pentru a preveni colapsul lanţului energetic, guvernul de la Sofia a preluat compania şi i-a numit administrator special pe fostul şef al fiscului, Rumen Spetsov. Americanii au acordat un termen de şase luni pentru găsirea unui cumpărător non-rus, marcând sfârşitul dominaţiei energetice a Kremlinului în statul balcanic.

„Decuplarea este numele jocului”, spune economistul Ruslan Stefanov, subliniind că Bulgaria nu mai poate întreţine relaţii economice cu o putere care se poziţionează strategic împotriva Europei.

La Belgrad, preşedintele Alexandar Vuèić încearcă să menţină echilibrul tradiţional între Est şi Vest. Însă sancţiunile pun presiune pe rafinăria NIS, controlată de Gazprom. Serbia cere o amânare a sancţiunilor pentru a putea găsi o alternativă, dar analiştii atrag atenţia: epoca influenţei energetice ruse în Balcani este pe final.

„Consecinţele pentru Serbia vor fi, fără îndoială, o apropiere de Occident”, afirmă Igor Novakovic, expert în politică externă.

Exporturile petroliere ruseşti se prăbuşesc. Vânzările către China au scăzut cu 500.000 de barili pe zi, la cel mai mic nivel din 2022. India şi Turcia cumpără tot mai puţin, iar Lukoil aproape a dispărut din piaţa globală.

Rosneft şi Lukoil pierd între 2,5 şi 5 miliarde de dolari lunar, echivalentul unei treimi din veniturile de export ale Rusiei. Kremlinul încearcă să ocolească sancţiunile prin intermediul unor companii-punte, necunoscute până recent, şi prin rute maritime opace - un model copiat din manualul Iranului.

Analiştii estimează că Moscova va reuşi să redirecţioneze fluxurile de petrol în două-trei luni, dar cu un preţ mai mic. Pierderea marjelor financiare va continua să erodeze capacitatea Kremlinului de a finanţa războiul.

Deşi sancţiunile nu îl îngenunchează imediat pe Putin, ele redesenează raporturile de putere în regiune: Rusia pierde supremaţia energetică în Balcani, instrumentul cu care şi-a cultivat loialităţi politice timp de trei decenii.

În acest nou context, presiunea economică ar putea deveni cel mai eficient mediator de pace:

„Dacă vrem cu adevărat să aducem Rusia la masa negocierilor, aceste sancţiuni erau inevitabile”, spune Ruslan Stefanov.

Pentru prima oară de la începutul invaziei, Kremlinul nu mai controlează tabla regională. Iar la Moscova, întrebarea nu mai este dacă va ceda, ci cât poate rezista.