Adrian Ţuţuianu anunţă reorganizarea AEP: aproape 150 de posturi vor fi desfiinţate

Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Adrian Ţuţuianu, a subliniat, marţi, la Parlament, că este nevoie de un proiect de lege privind organizarea şi funcţionarea acestei instituţii, având în vedere că este singura autoritate autonomă care nu are o lege proprie de funcţionare, ceea ce, în opinia sa, este „anormal”, transmite Agerpres.

El a explicat că, potrivit actualei legislaţii, organizarea şi funcţionarea aparatului propriu al AEP, numărul de posturi, statutul personalului, atribuţiile acestuia şi structura organizatorică se stabilesc prin regulamentul de funcţionare, aprobat prin hotărârea Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea autorităţii, notează Agerpres.

„Personalul AEP are acelaşi statut cu personalul din cele două Camere ale Parlamentului. Pornind de la dispoziţiile legale aplicabile, (...) am ajuns la concluzia că este nevoie de un amplu proces de reformă a Autorităţii Electorale, care poate fi etapizat. Prima etapă a acestui proces de reformă are în vedere reorganizarea structurilor centrale şi teritoriale şi, de asemenea, o reducere importantă a numărului de posturi, parte dintre ele sunt neocupate şi menţinute în organigramă doar pentru a justifica anumite funcţii de conducere, iar parte dintre ele ocupate”, a declarat Ţuţuianu, la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, unde a prezentat proiectul de organizare şi funcţionare a AEP, informează publicaţia sursă.

Potrivit acestuia, în anul 2012, AEP avea 131 de posturi ocupate - 85 la sediul central şi 46 în teritoriu, relatează Agerpres. În 2015, a adăugat el, AEP avea 269 de posturi ocupate şi, deşi din 2015 până astăzi, autoritatea nu a primit atribuţii suplimentare, numărul de angajaţi şi de posturi a crescut constant, la 375 în 2019 şi la 407 în 2024, transmite Agerpres.

„La momentul în care am preluat mandatul de preşedinte, în decembrie 2015, existau 394 de posturi în organigrama autorităţii. Această creştere extraordinară, cu peste 51% a numărului de posturi în cadrul autorităţii, s-a produs în principal prin creşterea numărului de posturi alocate structurilor teritoriale care au devenit direcţii judeţene. De asemenea, această creştere de personal a însemnat şi o creştere a numărului de funcţii de conducere - la 396 de angajaţi 120 de funcţii de conducere, dintre care 13 sunt înalţi funcţionari publici. Practic, un raport de unu la patru între funcţiile de conducere şi funcţiile de execuţie”, a precizat preşedintele AEP, potrivit aceleiaşi surse.

El a prezentat o serie de „disfuncţionalităţi importante”, între care numărul semnificativ de posturi vacante neocupate pe perioade îndelungate, doar „pentru a justifica menţinerea unor funcţii de conducere”, distribuţia neuniformă a posturilor între nivelul central şi nivelul teritorial, lipsa unor criterii obiective privind stabilirea numărului de posturi aprobate la nivelul fiecărei structuri teritoriale, suprapunerea de atribuţii între anumite structuri şi existenţa unor niveluri ierarhice care nu mai corespund necesităţilor actuale de organizare, notează Agerpres.

„Vă propunem o nouă structură a AEP, care este organizată potrivit dispoziţiilor Codului administrativ, OUG 57/2019. (...) Ne organizăm pe departamente sau direcţii generale, cu un număr minim de 25 de posturi de execuţie, direcţii cu un număr minim de 15 posturi de execuţie, servicii cu un număr minim de 7 posturi de execuţie şi birouri cu un număr de minim 4 posturi de execuţie. (...) Dacă aplicăm propunerea pe care o facem astăzi, numărul total de posturi care sunt funcţii de conducere se încadrează în cota de 8%, aşa cum prevăd dispoziţiile legale. Reorganizarea presupune desfiinţarea a 53 de posturi de execuţie la nivel central, desfiinţarea a 15 posturi corespunzătoare funcţiilor parlamentare de conducere de director şi director adjunct la nivel central, înfiinţarea în cadrul aparatului central a 11 posturi corespunzătoare funcţiilor publice parlamentare de conducere de nivel inferior celor desfiinţate - 7 funcţii de şef de serviciu şi 4 funcţii de şef de birou. Sunt compartimente care au rol de suport. (...) La nivel de structuri teritoriale desfiinţăm direcţiile judeţene, ne organizăm ca structuri teritoriale compartimente, ceea ce presupune 3 - 4 posturi pentru fiecare judeţ, pe criterii care sunt obiective, spunem noi. (...) În acest fel se desfiinţează 105 de posturi de execuţie, se desfiinţează 42 de posturi corespunzătoare funcţiilor parlamentare de conducere de director şi, pe total, din 295 de posturi la structurile teritoriale rămân 148 de posturi şi se reduce numărul de posturi cu 147. Din acestea, 86 - 87 de posturi sunt ocupate”, a mai explicat Adrian Ţuţuianu, conform aceleiaşi surse.

Potrivit Agerpres, el a informat, totodată, că numărul de personal a scăzut de la data preluării mandatului său: „De la 396 azi sunt 268 de angajaţi în AEP, (...) ca urmare a măsurilor pe care le-am luat până acum”.